Definiție și ce înseamnă proră

1. [DEX '09] PRORĂ, prore, s. f. Partea din față a unei nave; p. restr. extremitatea din față a acestei părți, unde se află postul de comandă; bot. [Var.: provă s. f.] – Din it. prora.

2. [DEX '09] PROVĂ s. f. v. proră.

3. [MDA2] proră sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: ~ovă / Pl: ~re / E: lat, it prora, ngr πρῶρα] 1 Parte din față a unei nave Si: bot (19), (înv) pruă (1). 2 (Prc) Extremitate din față a prorei (1) unde se află postul de comandă.

4. [MDA2] provă2 sf vz proră

5. [DLRLC] PRORĂ, prore, s. f. Partea de dinainte a unei nave; (prin restricție) extremitatea din față a acestei părți, unde se află postul de comandă; bot. Cîteodată, cînd liniștea nopții domnea peste toate, cînd și marea, obosită de luptă și frămîntare, adormea, auzeam din prora vaporului o melodie dulce. DUNĂREANU, CH. 58.

6. [DLRLC] PROVĂ, prove, s. f. Proră. Lotca se oprea o clipă, cu prova și cu pupa în aer. DUMITRIU, P. F. 20. Pe brînci, la prova bărcii, Enachi sfredelea cu ochii lui ageri de copil perdeaua de întunerec. BART, E. 329.

7. [DN] PRORĂ s.f. (Mar.) Partea dinainte a unei nave. [Var. provă s.f. / < it. prora, cf. lat. prora].

8. [DN] PROVĂ s.f. v. proră.

9. [MDN '00] PRORĂ/PROVĂ s. f. partea din față a unei nave. (< it. prora)

10. [MDN '00] PROVĂ s. f. elem. proră.

11. [Șăineanu, ed. VI] proră f. partea dinainte a corăbiei.

12. [Scriban] *próră f., pl. e (lat. prora, d. vgr. próra, d. pró, în ainte, și oráo, văd). Provă, bot de corabie. V. pupă.

13. [Scriban] próvă f., pl. e (ngr. próva, d. it. prua, lat. prora: fr. proue. V. proră). Mar. Proră, bot de corabie (ChN. I. 159).

14. [DOOM 3] !prora (nav.)/proră (parte a navei) s. f., g.-d. art. prorei; pl. prore

15. [DOOM 3] proră v. prora

16. [DOOM 3] !prova (nav.)/provă (parte a navei) s. f., g.-d. art. provei; pl. prove

17. [DOOM 3] provă v. prova

18. [DOOM 2] proră/provă (parte a navei) s. f., g.-d. art. prorei/provei; pl. prore/prove

19. [DOOM 2] provă v. proră

20. [DER] proră (prore), s. f. – Partea de dinainte a unei nave. – Var. provă, înv. pruă. Lat. prora (sec. XIX), var. din ngr. πρόβα.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro