1. [DEX '09] PROHIBIȚIE, prohibiții, s. f. Măsură legislativă sau administrativă prin care se interzice producerea, vânzarea, exportul sau importul unor mărfuri. – Din fr. prohibition.
2. [MDA2] prohibiție sf [At: DRLU / V: (înv) ~țiune, ~oib~, ~oibițiune / Pl: ~ii / E: fr prohibition] 1 (Liv) Interdicție. 2 (Spc) Măsură legislativă sau administrativă prin care se interzice producerea, vânzarea, exportul sau importul unor mărfuri.
3. [DLRLC] PROHIBIȚIE, prohibiții, s. f. Interzicere, oprire (prevăzută prin lege) de a vinde, de a produce, de a importa sau exporta ceva.
4. [DN] PROHIBIȚIE s.f. Oprire, interzicere; (spec.) interzicere de a vinde, de a importa sau de a exporta o marfă. [Gen. -iei, var. prohibițiune s.f. / cf. fr. prohibition, lat. prohibitio].
5. [MDN '00] PROHIBIȚIE s. f. 1. interdicție. 2. măsură prin care statul interzice producția, circulația sau comercializarea anumitor produse. (< fr. prohibition, lat. prohibitio)
6. [MDA2] prohibițiune sf vz prohibiție
7. [MDA2] proibiție sf vz prohibiție
8. [MDA2] proibițiune sf vz prohibiție
9. [DN] PROHIBIȚIUNE s.f. v. prohibiție.
10. [Șăineanu, ed. VI] prohibițiune f. 1. interzicere legală; 2. oprire, în unele cazuri, a mărfurilor străine de a intra într’o țară.
11. [Scriban] *prohibițiúne f. (lat. prohibítio, -ónis. V. exhib- și redibițiune). Oprire, interzicere. – Și proi-.
12. [DOOM 3] prohibiție (desp. -ți-e) s. f., art. prohibiția (desp. -ți-a), g.-d. art. prohibiției; pl. prohibiții, art. prohibițiile (desp. -ți-i-)
13. [DOOM 2] prohibiție (-ți-e) s. f., art. prohibiția (-ți-a), g.-d. art. prohibiției; pl. prohibiții, art. prohibițiile (-ți-i-)
14. [MDO] prohibiție
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL