1. [DEX '09] PROHIBITORIU, -IE, prohibitorii, adj. Prohibitiv. – Din fr. prohibitoire, lat. prohibitorius.
2. [MDA2] prohibitoriu, ~ie a [At: M. D. ENC. / Pl: ~rii / E: fr prohibitoire] 1-2 Prohibitiv (1-2).
3. [DN] PROHIBITORIU, -IE adj. Care oprește; prohibitiv. ◊ (Jur.; la romani) Edict prohibitoriu = edict prin care pretorul interzicea anumite lucruri. [Pron. -riu. / < lat. prohibitorius, fr. prohibitoire].
4. [MDN '00] PROHIBITORIU, -IE adj. (jur.; la romani) edict ~ = edict prin care preotul interzicea anumite lucruri; prohibitiv. (< fr. prohibitoire)
5. [DOOM 3] prohibitoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. prohibitorie (desp. -ri-e); pl. m. și f. prohibitorii
6. [DOOM 2] prohibitoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. prohibitorie (-ri-e); pl. m. și f. prohibitorii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL