1. [DEX '09] PROERESIS s. n. (Înv.) Bunăvoință, intenție bună, generozitate. [Var.: proeres s. n.] – Din ngr. proéresis.
2. [MDA2] proeresis ssg [At: MAG. IST. IV, 176/17 / V: ~resie sf, proere[1], ~eris, ~erisis / E: ngr προαίρεσις] (Grî) 1 Intenție bună Si: bunăvoință. 2 (Îe) Din (sau cu) bun ~ ori de bun ~resul (cuiva) De bună voie. 3 (Îe) A lăsa la (bun) ~ul (cuiva) A da cuiva libertatea să procedeze cum dorește.
3. [DEX '98] PROERESIS s. n. (Grecism înv.) Bunăvoință, intenție bună, generozitate. [Var.: proeres s. n.] – Din ngr. proéresis.
4. [Scriban] proéres(is) n., pl. urĭ (ngr. proéresis, vgr. pro-airesis. V. eres). Sec. 18-19. Voĭe, bună-voință. – Și azĭ fam. (Mold.) proés: de bun proesu meŭ (de bună voĭa mea). Și proís (Șez. 30, 168). V. măgan.
5. [DEX '09] PROERES s. n. v. proeresis.
6. [MDA2] proeres[1] ssg vz proeresis
7. [MDA2] proeresie sf vz proeresis
8. [MDA2] proeris ssg vz proeresis
9. [MDA2] proerisis ssg vz proeresis
10. [Șăineanu, ed. VI] proeres n. bună intențiune (vorbă ieșită dîn uz): mai adaog de bun proeresul meu AL. [Gr. mod.].
11. [DOOM 3] proeresis (înv.) s. n.
12. [DOOM 2] proeresis (gr.)/proeres (înv.) s. n.
13. [DER] proeres (-suri), s. n. – Intenție bună, bunăvoință. – Var. proeresis. Ngr. προαίρεσις (Tiktin). Sec. XIX, înv.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL