1. [DEX '09] PRISĂCĂRIT s. n. 1. (Reg.) Prisăcărie, apicultură. 2. Impozit care se plătea în Moldova pe stupi. – Prisăcar + suf. -it.
2. [MDA2] prisăcărit sn [At: NECULCE, L. 304 / Pl: (rar) ~uri / E: prisăcar + -it] 1 (Reg) Prisăcărie (1). 2 (Iuz) Impozit care se plătea în Moldova pe stupi.
3. [DLRLC] PRISĂCĂRIT s. n. 1. Prisacărie. 2. (Învechit) Dare care se plătea pe stupi.
4. [Scriban] prisăcărít n., pl. urĭ. Vechĭ. Bir pe prisăcĭ.
5. [MDA2] prisăcări vi [At: SIMION DASC., ap. LET. 15 / Pzi: ~resc / E: prisăcar] (Îvr) A se îndeletnici cu apicultura.
6. [DOOM 3] prisăcărit s. n.
7. [DOOM 2] prisăcărit s. n.
8. [DE] PRISĂCĂRÍT (< prisăcar) s. n. Prisăcărie. 2. (În 1715-1726, în Moldova) Dare pentru stupi.
9. [DLRLV] PRISĂCĂRIT s.n. (Mold.) Impozit care se plătea pe prisăci în Moldova. Cu prisăcăritu și cu desătina au stins stupii oamenilor. PSEUDO-AMIRAS. Au rădicat. . . morăritul și prisăcăritul și cîrciumăritul care le scornisă Mihai-Vodă. NECULCE. Etimologie: prisăcări. Vezi prisacă, prisăcar, prisăcări.
10. [DLRLV] PRISĂCĂRI vb. (Mold.) A se îndeletnici cu apicultura. Au găsit o priseacă cu stupi și un moșneag bătrîn de prisăcăriia stupii. URECHE, L. 64. Etimologie: prisăcar + suf. -i. Vezi și prisacă, prisăcar, prisăcărit.
11. [DAR] prisăcări, prisăcăresc, vb. IV (înv.) a se îndeletnici cu apicultura.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL