1. [MDA2] prinosi [At: (a. 1716) IORGA, S. D. XVII, 165 / Pzi: ~sesc / E: prinos] (Înv) 1-2 vtrp A (se) aduce prinos. 3 vt A oferi ca dar sau ca omagiu.
2. [D.Religios] prinosi, prinosesc vb. IV (Înv.) A aduce prinos. ♦ A oferi ceva ca dar, ca omagiu. – Din prinos.
3. [DAR] prinosi, prinosesc, vb. IV (înv.) a aduce prinos, dar, jertfă, ofrandă, drept mulțumire (pentru realizarea unui scop) unui sfânt, lui Cristos sau lui Dumnezeu.
4. [DRAM 2021] prinosí, prinosesc, v.t. (înv.) A aduce prinos: „Acest potir îl închină și-l prinoseaște Măria Sa luminatul Domn al Țărăi Rumănești, Ștefan Cantacuzino Voevod, sfinte(i) mănăstire dela Maramureș, unde să prăznuiaște hramul Înnălțarea Domnului Hristos…” (Bârlea, 1909: 165; doc. din 1716). – Din prinos „dar oferit divinității” (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL