Definiție și ce înseamnă primulacee

1. [DEX '09] PRIMULACEE, primulacee, s. f. (La pl.) Familie de plante perene, rar anuale, cu frunzele dispuse de obicei în rozetă, cu florile gamopetale; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: -ce-e] – Din fr. primulacée.

2. [MDA2] primulacee [At: SCRIBAN, D. / P: ~ce-e / Pl: ~, (rar) ~cei / E: fr primulacées] 1 sf (Lpl) Familie de plante erbacee dicotiledonate, cu flori gamopetale, de obicei cu frunzele dispuse în rozetă și cu fructul capsulă. 2-3 sf, a (Șls) (Plantă) care face parte din familia primulacee (1).

3. [DEX '98] PRIMULACEE, primulacee, s. f. (La pl.) Familie de plante perene, rar anuale, cu frunzele dispuse de obicei în rozetă, cu florile gamopetale; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: -ce-e] – Din fr. primulacées.

4. [DLRLC] PRIMULACEE, primulacee, s. f. (La pl.) Familie de ierburi perene, rar anuale, cu frunzele simple și florile dispuse în umbele; (la sg.) plantă făcînd parte din această familie.

5. [DN] PRIMULACEE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate gamopetale, avînd ca tip ciuboțica-cucului; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. primulacées].

6. [MDN '00] PRIMULACEE s. f. pl. familie de plante erbacee dicotiledonate, gamopetale: primula. (< fr. primulacées)

7. [Scriban] *primulacéŭ, -ée adj. (d. prímulă). Bot. Din familia primuleĭ. S. f. pl. Plante din familia primuleĭ. V. degetăruț.

8. [DOOM 3] primulacee s. f., art. primulaceea, g.-d. art. primulaceei; pl. primulacee

9. [DOOM 2] primulacee s. f., art. primulaceea, g.-d. art. primulaceei; pl. primulacee

10. [DE] PRIMULACÉE (< fr.; {s} lat. primulus „cel dintâi”) s. f. pl. Familie de plante erbacee, cu peste 600 de specii, perene sau anuale, cu frunze alterne sau opuse, rareori verticilate, și cu flori gamopetale, solitare sau în inflorescențe (ex. ciclama, ciuboțica-cucului). Flora României cuprinde 35 de specii spontane și cultivate.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro