1. [MDA2] primiteală sf [At: PAMFILE, A. R. 215 / V: premet~ / Pl: ~eli / E: primiti + -eală] 1-2 (Reg) (Înlăturare sau) măturare a plevei unor cereale, la vânturatul acestora cu lopata Si: (reg) primitit (1-2). 3 (Reg) Al doilea vânturat al grâului, ovăzului sau orzului. 4 (Reg; îf premeteală) Curățire. 5 (Reg; îf premeteală) Reînnoire. 6 (Reg; ccr; lpl) Rufărie de schimb pentru corp sau pentru pat. 7 (Reg; îf premeteală) Curățenie în casă.
2. [DLRLC] PRIMITEALĂ, primiteli, s. f. (Regional) Al doilea vînturat al grîului, ovăzului sau orzului. Prin unele părți, orzul și mai ales ovăzul și grîul se mai vîntură o dată. Această vînturare... se zice și primiteală. PAMFILE, A. R. 215.
3. [DLRM] PRIMITEALĂ, primiteli, s. f. (Reg.) Primitit. – Din primiti + suf. -eală.
4. [MDA2] premeteală sf vz primiteală
5. [Scriban] premeteálă f., pl. elĭ (d. premetesc). Trans. (Bîrsa). Toropală, felezăŭ: l-a luat la bătaĭe cu premeteala. V. pătăchie.
6. [DAR] primiteală, primitele, s.f. (reg.) 1. înlăturăre, curățire, măturare a țevei unor cereale (la vânturatul acestora cu lopata); primitit. 2. (în forma: premeteală) curățire; înnoire, reînnoire. 3. (la pl.) rufărie de schimb; primeneală. 4. (în forma: premeteală) curățenie (în casă).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL