1. [MDA2] preurma vt [At: MARCOVICI, D. 245/25 / P: pre-ur~ / Pzi: preurm / E: pre- + urma] 1 (Îvr) A preceda (1). 2 (Îvr) A premerge (1). 3 (C. i. oameni) A urmări.
2. [Șăineanu, ed. VI] preurmà v. a urma de aproape după cineva: cei ce-l preurmă se opresc pe maluri BOL.
3. [DAR] preurma, preurmez, vb. I (înv. și pop.) 1. a urma de aproape după cineva; a urmări. 2. a precede, a premerge.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL