1. [DEX '09] PRESCURTARE, prescurtări, s. f. Acțiunea de a prescurta și rezultatul ei; rezumare; abreviere. ♦ (Concr.) Cuvânt, titlu etc. abreviat. – V. prescurta.
2. [MDA2] prescurtare sf [At: HELIADE, PARALELISM, II, 41/26 / Pl: ~tări / E: prescurta] 1 Rezumare a unui text Si: (îvr) prescurtătură (1). 2 (Ccr) Text prescurtat Si: (îvr) prescurtătură (2). 3 (Spc) Abreviere. 4 (Ccr) Cuvânt abreviat Si: (îvr) prescurtătură (3).
3. [DLRLC] PRESCURTARE, prescurtări, s. f. Acțiunea de a prescurta. 1. Scurtare, micșorare. Prescurtarea cuvintelor. ▭ Noi îi ziceam prin prescurtare Aga [lui Agatele], GANE, N. III 156. 2. (Învechit) Prezentare pe scurt a unei opere, a unei lucrări; rezumat. [Cunoștințele] ce sînt a se preda în școalele reale... morala și psicologia în prescurtare. ODOBESCU, S. II 73. O prescurtare de legi ce el a publicat este și astăzi căutată. NEGRUZZI, S. I 333.
4. [DN] PRESCURTARE s.f. Acțiunea de a prescurta și rezultatul ei; abreviere, abreviație. [< prescurta].
5. [Șăineanu, ed. VI] prescurtare f. 1. acțiunea de a prescurta și lucrul prescurtat; 2. abreviațiune; 3. compendiu.
6. [Scriban] prescurtáre f., pl. ărĭ. Acțiunea de a prescurta. Lucru prescurtat, maĭ ales vorbind de cărțĭ (rezumat) orĭ de cuvinte (abreviațiune): „P. S.” e o prescurtare în loc de „post-scriptum” orĭ „Prea Sfîntu”.
7. [DEX '09] PRESCURTA, prescurtez, vb. I. Tranz. A reduce dimensiunile unui text; a scurta un cuvânt, un titlu etc., a abrevia. – Pre2 + scurt.
8. [MDA2] prescurta vt [At: MARIN, PR I, XVII, 21 / Pzi: ~tez / E: pre + scurta] 1 A reduce dimensiunile unui text. 2 (Spc) A scurta un cuvânt, un titlu etc. Si: a abrevia. 3 (Îvr) A scurta.
9. [DLRLC] PRESCURTA, prescurtez, vb. I. Tranz. A reduce dimensiunile unui text (suprimînd idei sau pasaje neesențiale, v. rezuma); a scurta un cuvînt (uneori reducîndu-l la o singură literă, v. abrevia ). Tot ce vorbesc despre Ion-vodă. am prescurtat din alte cronice. HASDEU, I. V. 231.
10. [DN] PRESCURTA vb. I. tr. A reduce dimensiunile unui text; a scurta un cuvînt; a abrevia. [< pre- + scurta].
11. [MDN '00] PRESCURTA vb. tr. a reduce dimensiunile unui text, ale unei expuneri etc.; a scurta un cuvânt, un titlu; a abrevia. (< pre- + scurta)
12. [Șăineanu, ed. VI] prescurtà v. 1. a (se) face mai scurt; 2. fig. a face să pară mai scurt.
13. [Scriban] prescurtéz v. tr. (pre- și scurtez). Scurtez, micșorez, fac maĭ scurt în spațiŭ saŭ timp: a prescurta coada unuĭ topor, o vacanță, o ședință. Abreviez, exprim maĭ pe scurt: a prescurta un discurs, o carte, un cuvînt (ca p. îld. pentru).
14. [DOOM 3] prescurtare (desp. pre-scur-/pres-) s. f., g.-d. art. prescurtării; pl. prescurtări
15. [DOOM 2] !prescurtare (pre-scur-) s. f., g.-d. art. prescurtării; pl. prescurtări
16. [DOOM 3] prescurta (desp. pre-scur-/pres-) vb., ind. prez. 1 sg. prescurtez, 3 prescurtează; conj. prez. 1 sg. să prescurtez, 3 să prescurteze
17. [DOOM 2] !prescurta (pre-scur-) vb., ind. prez. 3 prescurtează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL