1. [Șăineanu, ed. VI] presbit a. și m. care vede mai bine de departe.
2. [Scriban] *prezbít, -ă adj. (vgr. presbýtes, bătrîn, prezbit, fiind-că, de ordinar, bătrîniĭ nu văd bine de cît de departe, și présbys, bătrîn, vechĭ. V. preut). Care vede bine numaĭ de departe. Subst. Un prezbit. V. miop.
3. [IVO-III] presbit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL