Definiție și ce înseamnă preoție

1. [DEX '09] PREOȚIE s. f. 1. Calitatea, demnitatea, funcția de preot; popie. 2. (Înv.; cu sens colectiv) Preoțime. [Pr.: pre-o-] – Preot + suf. -ie.

2. [MDA2] preoție sf [At: PRAV. GOV. 106r/14 / V: (îrg) preuție / P: pre-o~ / Pl: ~ii / E: preot + -ie] 1-2 Calitate de preot (1-2) Si: (liv) sacerdoțiu, (pfm) popie. 3-4 Funcție pe care o îndeplinește un preot (1-2) Si: (liv) sacerdoțiu, (pfm) popie. 5 (Spc) Dar cu care este învestit un preot (1) Si: (liv) sacerdoțiu, (pfm) popie. 6 (Înv; îe) A lepăda (sau a delunga) din (sau de) ~ A răspopi. 7-9 (Înv) Preoțime (1-3). 10-11 (Înv; pex) Instituție reprezentată de preoți (1-2).

3. [DLRLC] PREOȚIE s. f. Calitatea, demnitatea de preot, slujba de preot; sacerdoțiu, popie. Belciug rămăsese văduv din primul an al preoției. REBREANU, I. 76. (Și în forma preuție) De șaizeci și mai bine de ani, de cînd slujesc preuția, voi aveți să mă învățați tipicul.? CREANGĂ, A. 79. * Darul preoției v. dar. – Variantă: preuție s. f.

4. [Șăineanu, ed. VI] preoție f. 1. caracter, stare de preot; 2. darul preoțesc: preoția se dă numai celor ce se consacră cultului.

5. [MDA2] preuție sf vz preoție

6. [DLRLC] PREUȚIE s. f. v. preoție.

7. [Scriban] preuțíe f. (d. preut). Est. Sacerdoțiŭ, calitatea de preut, daru preuțesc. Puterea preuțească: lupta dintre preuție și împărăție în evu mediŭ. Fig. Calitate sfîntă: paternitatea e o preuție. – În vest preo-. V. popie.

8. [DOOM 3] preoție (desp. pre-o-) s. f., art. preoția, g.-d. preoții, art. preoției

9. [DOOM 2] preoție (pre-o-) s. f., art. preoția, g.-d. preoții, art. preoției

10. [D.Religios] preoție, preoții s. f. 1. (Înv.) Starea de consacrare sacerdotală a tuturor creștinilor, primită prin tainele botezului, mirungerii și euharistiei. 2. Slujirea sacerdotală a preotului, dată prin taina hirotoniei, care cuprinde întreaga activitate: didactică (învățătorească), harismatică-sfințitoare și de conducere pastorală a credincioșilor pe calea mântuirii (Mat. 28, 19); prezbiterat. 3. (Înv., cu sens colectiv) Preoțime; p. ext. instituție reprezentată de preoți. – Din preot + suf. -ie.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] PRINDE, prind, vb. III. I. 1. Tranz. A apuca ceva sau pe […]
1. [MDA2] prensura vr [At: BALADE, III, 341 / Pzi: ? / E: pre- + […]
1. [MDA2] prentoarce vtr [At: TOMICI, C. A. 66/3 / Pzi: prentorc / E: pre […]
1. [DEX '09] PRINTRU prep. Prin. – Pre2 + întru. 2. [MDA2] printru pp [At: […]
1. [DEX '09] PRENUME, prenume, s. n. Nume care se dă unui om la naștere […]
1. [DEX '09] PRENUMERANT, prenumeranți, s. m. (Ieșit din uz) Abonat la o publicație periodică […]
1. [DEX '09] PRENUMĂRARE, prenumărări, s. f. (Rar) Faptul de a (se) prenumăra. [Var.: prenumerare […]
1. [MDA2] prenumerație sf [At: AR (1829), 221/2 / V: ~iune / Pl: ~ii / […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro