1. [DEX '09] PREOPINENT, -Ă, preopinenți, -te, s. m. și f. Persoană care emite o părere, afirmă ceva înaintea alteia; antevorbitor; p. ext. adversar de opinii. [Pr.: pre-o-] – Din fr. préopinant.
2. [MDA2] preopinent, ~ă smf [At: ALECSANDRI, T. 1658 / V: (rar) ~nant / P: ~nți, ~e / E: fr préopinant] (Liv) 1 Persoană care își exprimă părerea înaintea alteia. 2 Persoană care ia cuvântul la o adunare înaintea altora, considerată în raport cu acestea Si: antevorbitor. 3 (Pex) Adversar de opinii.
3. [DLRLC] PREOPINENT, -Ă, preopinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își exprimă părerea înaintea alteia; persoană care vorbește la o întrunire înaintea alteia; antevorbitor; p. ext. adversar de opinii. Am cerut cuvîntul pentru ca să combat opiniunea emisă de d-nul ministru de finanțe în cestiunea bugetului. Deși onorabilul preopinent a cerut cestiunea prealabilă, voi întreba ce este bugetul, d-lor? ALECSANDRI, T. I 234.
4. [DN] PREOPINENT, -Ă s.m. și f. Cel care a emis o părere înaintea cuiva; antevorbitor. [Cf. fr. préopinant].
5. [MDN '00] PREOPINENT, -Ă s. m. f. cel care emite o părere înaintea altuia; antevorbitor. (< fr. préopinant)
6. [Șăineanu, ed. VI] preopinent m. cel ce opinează înaintea altuia.
7. [MDA2] preopinant, ~ă smf vz preopinent
8. [Scriban] *preopinánt, -ă s. (fr. préopinant, d. lat. prae, înainte, și fr. opiner, a opina; lat. opinans, -ántis, care opinează). Cel care a opinat în aintea altora. – Fals -nent.
9. [DOOM 3] preopinent (desp. pre-o-) s. m., pl. preopinenți
10. [DOOM 2] preopinent (pre-o-) s. m., pl. preopinenți
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL