Definiție și ce înseamnă preluat

1. [Scriban] preluát, V. preĭaŭ.

2. [DEX '09] PRELUA, preiau, vb. I. Tranz. A lua în primire; a lua asupra sa, pe seama sa. [Pr.: -lu-a] – Pre2 + lua.

3. [MDA2] prelua2 vt [At: I. GOLESCU, C. / P: ~lu-a / Pzi: preiau / E: pre + lua] 1 A lua (sau a primi) de la altul. 2 A lua în primire. 3 A lua asupra sa.

4. [MDA2] prelua1 vt [At: HERODOT (1645), 491 / P: ~lu-a / Pzi: preiau / E: pre- + lua] (Îvr) A dobândi.

5. [DLRLC] PRELUA, preiau, vb. I. T r an z. A lua în primire; a lua asupră-și. Preluă comanda companiei. CAMILAR, N. II 445.

6. [DN] PRELUA vb. I. tr. A lua (în primire) de la cineva. ♦ A lua asupră-și. [Pron. -lu-a, p. i. 1,6 preiau, 2 -iei, 3 -ia, 4 -luăm, 5 -luați, conj. -ia. / după fr. prélever, germ. übernehmen].

7. [MDN '00] PRELUA vb. tr. a lua (în primire) de la cineva; a lua asupra sa. (< pre- + lua)

8. [Scriban] preĭáŭ, a -luá v. tr. (d. ĭaŭ, după fr. prélever). 1. Jur. Prelev, ĭaŭ din ainte dintr’un total. 2. (după germ. übernehmen). Ĭaŭ asupra mea, mă însărcinez cu conducerea saŭ cu realizarea uneĭ întreprinderĭ.

9. [DOOM 3] prelua (a ~) (desp. -lu-a) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. preiau, 2 sg. preiei, 3 sg. preia, 1 pl. preluăm (desp. -lu-ăm); conj. prez. 1 sg. să preiau, 3 să preia; imper. 2 sg. afirm. preia; ger. preluând (desp. -lu-ând)

10. [DOOM 2] prelua (a ~) (-lu-a) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. preiau, 2 sg. preiei, 3 sg. preia, 1 pl. preluăm (-lu-ăm); m.m.c.p. 1 sg. preluasem, 1 pl. preluaserăm; conj. prez. 3 să preia; imper. 2 sg. preia; ger. preluând (-lu-ând)

11. [MDO] preia (v. prelua)

12. [MDO] preiei (v. prelua)

13. [MDO] prelua (ind. prez. 2 sg. preiei, 3 sg. preia, conj. preia)

14. [DAR] prelua, preiau, vb. I (înv.) a dobândi, a obține, a câștiga.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] predicant sm [At: LEXIC REG. 107 / Pl: ~nți / E: ger Prädikant] […]
1. [MDA2] prejudeca vt [At: CALENDARIU (1814), 88/4 / Pzi: prejudec / E: pre- + […]
1. [MDA2] prejudecare sf [At: ȚICHINDEAL, F. 169/13 / Pl: ~cări / E: prejudeca] (Înv) […]
1. [DEX '09] PREDICARE, predicări, s. f. (Rar) Acțiunea de a predica și rezultatul ei; […]
1. [MDA2] prejudeca vt [At: CALENDARIU (1814), 88/4 / Pzi: prejudec / E: pre- + […]
1. [DEX '09] PREDICATIVITATE s. f. (Gram.) Însușire a unui cuvânt de a putea avea […]
1. [DEX '09] PREJUDECATĂ, prejudecăți, s. f. Părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care […]
[MDN '00] PREDICATIVIZA vb. tr. a transforma în predicat un verb la un mod nepersonal. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro