1. [DEX '09] PREJUDECATĂ, prejudecăți, s. f. Părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor sau impusă prin educație, societate; prejudeț, prejudiciu. – Pre1- + judecată (după fr. préjugé).
2. [MDA2] prejudecată sf [At: MAIOR, IST. 1948 / V: (înv) preaj~ / Pl: ~căți / E: pre- + judecată cdp fr préjugé] Părere, idee preconcepută și adesea eronată pe care și-o face cineva asupra unui lucru sau a unei probleme, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă sau temeinică a obiectului ori a problemei respective Si: (rar) preconcepție, (liv) prevenție, (înv) prejudecare, prejudeț, prejudiciu.
3. [DEX '98] PREJUDECATĂ, prejudecăți, s. f. Părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor; prejudeț, prejudiciu. – Pre1- + judecată (după fr. préjugé).
4. [DLRLC] PREJUDECATĂ, prejudecăți, s. f. Părere greșită pe care cineva și-o face dinainte asupra unui lucru, sau pe care o adoptă cu ușurință, fără o cunoaștere temeinică a obiectului, a problemei; opinie, idee preconcepută. Lumea trecutului de prejudecăți și nedrepte rînduiri sociale a ajuns la finele evoluției ei fatale ca toate alcătuirile omenești. SADOVEANU, E. 18. Ceva din asprimea și din prejudecățile lui Tertulian... a rămas în sufletul și în obiceiurile mele. GALACTION, O. I 333. Îndoieli, prejudecată, să mai am nu s-ar putea. MACEDONSKI, O. I 271.
5. [DN] PREJUDECATĂ s.f. Părere, idee preconcepută asupra unui lucru sau a unei probleme. [După fr. préjugé].
6. [MDN '00] PREJUDECATĂ s. f. părere, idee preconcepută; preconcepție. (după fr. préjugé)
7. [Șăineanu, ed. VI] prejudecată f. prejudiciu.
8. [Scriban] *prejudecată f., pl. ățĭ (pre- și judecată, după pre-judiciŭ). Prejudiciŭ, părere (greșită) formată din ainte.
9. [MDA2] preajudecată sf vz prejudecată
10. [DLRM] PREJUDECA, prejudec, vb. I. Tranz. (Înv.) A face o apreciere asupra unui lucru înainte de a-l fi examinat; a avea idei preconcepute. – Din pre2- + judeca (după fr. prejuger).
11. [DOOM 3] prejudecată s. f., g.-d. art. prejudecății; pl. prejudecăți
12. [DOOM 2] prejudecată s. f., g.-d. art. prejudecății; pl. prejudecăți
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL