1. [DEX '09] PREGUSTAT, -Ă, pregustați, -te, adj. (Înv. și reg.; despre băuturi, mâncăruri) Care a fost gustat înainte de consumare. – V. pregusta.
2. [MDA2] pregustat, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e / E: pregusta] (Rar; d. băuturi, mâncăruri) Care a fost gustat înainte de consumare.
3. [DEX '09] PREGUSTA, pregust, vb. I. Tranz. (Înv. și reg.) A gusta o băutură, o mâncare înainte de consumare. – Pre1- + gusta.
4. [MDA2] pregusta vt [At: PISCUPESCU, O. 173/6 / Pzi: pregust / E: pre- + gusta] (Îrg) 1 A gusta o băutură sau o mâncare înainte de consumare. 2 (Îlav) Nici cât să te ~uști Foarte puțin.
5. [DLRLC] PREGUSTA, pregust, vb. I. (Rar) 1. Tranz. A gusta puțin din ceva. Tu ce-avei a mă-ndemna Și din pom a pregusta! ȘEZ. XVIII 28. 2. Refl. A se.înfrupta, a se dedulci. Să unge și să pregustă omul cu dulceața mierii. PISCUPESCU, O. 173.
6. [DN] PREGUSTA vb. I. tr. (Rar) A gusta o băutură, o mîncare înainte de a fi consumată. [P.i. pregust. / < lat. praegustare].
7. [MDN '00] PREGUSTA vb. tr. a gusta o băutură, o mâncare înainte de a fi consumată. (< lat. praegustare)
8. [Scriban] pregúst, a -á v. tr. (d. gust 2). Vest. Gust puțin, ĭaŭ ca un aperitiv: a pregusta un vin, niște sardele. V. refl. Mă dedulcesc, daŭ de gust, mă înfrupt: cresc marĭ unele lighioane, unde se pregustă la de-alde astea (un șarpe care sugea lapte de la o vacă. Șez. 36, 26).
9. [DOOM 3] pregusta (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. pregust, 2 sg. preguști, 3 pregustă; conj. prez. 1 sg. să pregust, 3 să preguste
10. [DOOM 2] pregusta (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 3 pregustă
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL