1. [MDA2] precupi vti(a) [At: CORESI, EV. 401 / V: pric~[1] / Pzi: ~pesc / E: slv прѣкоупити cf srb prekupite] (Îrg) 1-4 A precupeți (4-7).
2. [DLRLC] PRECUPI, precupesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A precupeți. Ticălosul! în ce grad de mîrșăvie a ajuns!.. Să-și precupească soția. ALECSANDRI, T. 1718.
3. [DLRM] PRECUPI, precupesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A precupeți. – Bg. prekupja, sb. prekupiti.
4. [MDA2] pricopi2[1] v vz precupi
5. [Scriban] precupésc v. tr. (sîrb. prekupitĭ, rus. -itĭ). Vechĭ. Azĭ est. Trafichez, speculez, exploatez. – Și pricopesc.
6. [Scriban] pricopésc, V. precupesc.
7. [DLRLV] PRECUPI vb. (Mold., ȚR) A precupeți; a cumpăra și a revinde. A: Vameșii să chema ceia ce cumpăra veniturile domnilor si le precupea. VARLAAM; cf. DOSOFTEI, VS; PSEUDO-COSTIN. B: Vînd țara fără milă și o precupesc pre camete asuprite. R. POPESCU. Etimologie: sl. prĕkupiti. Vezi și precupie. Cf. t î r g u i.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL