Definiție și ce înseamnă precupeție

1. [MDA2] precupeție sf [At: CARAGIALE, O. V, 174 / Pl: ~ii / E: precupeț + -ie] 1-4 Meserie a precupețului (1-4). 5-6 Comerț (ambulant) făcut de precupeț (1-2) Si: precupie (1-2). 7-8 (Pex) Comerț (ambulant) de mărunțișuri Si: precupie (3-4).

2. [Scriban] precupețíe f. (d. precupeț). Ocupațiune de precupeț: a trăi din precupeție.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] PRECUMPĂNIRE, precumpăniri, s. f. Faptul de a precumpăni; preponderență, predominare. – V. […]
1. [DEX '09] PRECUMPĂNI, precumpănesc, vb. IV. 1. Intranz. A avea mai multă greutate, influență, […]
1. [DEX '09] PRECUMPĂNITOR, -OARE, precumpănitori, -oare, adj. Care precumpănește, predomină ca număr, ca valoare, […]
[DCR2] precumpărat, -ă adj. în sint. s. bilet / tichet precumpărat Cumpărat înaintea urcării într-un […]
1. [MDA2] precunoștință sf [At: BARONZI, L. 99 / Pl: ~țe / E: pre- + […]
1. [MDA2] precupețesc, ~ească a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ești / E: precupeț + […]
1. [MDA2] precupețește[1] av [At: SCRIBAN, D. / E: precupeț + -ește] (Rar) 1-4 În […]
1. [DEX '09] PRECUPEȚIRE, precupețiri, s. f. Acțiunea de a precupeți și rezultatul ei; traficare. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro