1. [DEX '09] PRECARITATE s. f. Caracterul sau însușirea a ceea ce este precar. – Din fr. précarité.
2. [MDA2] precaritate sfs [At: ALEXI, W. / E: fr précarité] 1 Caracter a ceea ce este precar. 2 (Jur) Fapt sau însușire de a deține ceva în mod provizoriu, temporar.
3. [DEX '98] PRECARITATE s. f. (Livr.) Caracterul sau însușirea a ceea ce este precar. – Din fr. précarité.
4. [DLRLC] PRECARITATE s. f. (Rar) Caracterul a ceea ce este precar. Legea plăcerii o vreau și eu, dar mă dezgustă micimea, precaritatea poftelor voastre. CAMIL PETRESCU, T. II 212.
5. [DN] PRECARITATE s.f. (Rar) Situația, caracterul a ceea ce este precar. [Cf. fr. précarité].
6. [MDN '00] PRECARITATE s. f. caracterul, starea a ceea ce este precar. (< fr. précarité)
7. [Scriban] *precaritáte f. (d. precar; și fr. précarité). Caracteru lucruluĭ precar.
8. [DOOM 3] precaritate s. f., g.-d. art. precarității
9. [DOOM 2] precaritate s. f., g.-d. art. precarității
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL