Definiție și ce înseamnă preaînmulțime

1. [MDA2] preaînmulțime sf [At: CORESI, EV. 116 / Pl: ~mi / E: prea + înmulțime cdp slv прѣмножьство] (Înv) 1 Cantitate foarte mare Si: (îvr) preamulție, preamulțime. 2 Număr foarte mare. 3 Mulțime. 4 Abundență.

2. [DAR] preaînmulțime, preaînmulțimi, s.f. (înv.) cantitate foarte mare, număr foarte mare, mulțime; mare abundență; preamulție, preamulțime.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] PREVERB, preverbe, s. n. (Lingv.) Prefix care se atașează la verbe. – […]
1. [MDA2] preverbație sf [At: IST. L. ROM. I, 103 / Pl: ~ii / E: […]
[MDN '00] PREVERBIAJ s. n. limbaj spontan și individual, onomatopeic, al copilului. (< fr. préverbial) […]
1. [MDA2] prevernal, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: it prevernale] […]
1. [MDA2] prevestaș sm [At: DIACONU, VR. 223 / Pl: ~i / E: prevesti1 + […]
1. [DEX '09] PREVESTI, prevestesc, vb. IV. Tranz. 1. A anunța întâmplări sau evenimente viitoare […]
1. [DEX '09] PREVESTIRE, prevestiri, s. f. Acțiunea de a prevesti; semn prevestitor. – V. […]
1. [DEX '09] PREVESTIT s. n. (Rar) 1. Prevestire. 2. (Înv. și reg.) Fază de […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro