1. [MDA2] preaînmulțime sf [At: CORESI, EV. 116 / Pl: ~mi / E: prea + înmulțime cdp slv прѣмножьство] (Înv) 1 Cantitate foarte mare Si: (îvr) preamulție, preamulțime. 2 Număr foarte mare. 3 Mulțime. 4 Abundență.
2. [DAR] preaînmulțime, preaînmulțimi, s.f. (înv.) cantitate foarte mare, număr foarte mare, mulțime; mare abundență; preamulție, preamulțime.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL