Definiție și ce înseamnă prahagiță

[Scriban] praháviță, praháiță, parháiță și pîrháiță f., pl. e (bg. prahavica, d. prah, praf. Cp. cu plescaviță). Est. O cĭupercă mică comestibilă cînd e tînără (bovista plúmbea). Cînd îmbătrînește, se deschide la vîrf și scoate un praf compus din sporiĭ eĭ. Cu ĭasca produsă de ĭa, se afumă roĭu cînd vreĭ să alungĭ albinele ca să retezĭ stupu. O varietate a eĭ, lycoderdon bovista, dă asemenea o ĭască foarte bună. – Pop. prahaγiță. La Bărb. Ind. 130 proháviță, vsl. prŭhavica.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] practicos, ~oasă a [At: (a. 1792) GÁLDI, M. PHAN. 235 / Pl: ~oși, […]
1. [MDA2] practisi vi [At: GOLESCU, Î, 62 / V: ~sa / Pzi: ~sesc / […]
1. [MDA2] practisire sf [At: ASACHI, E. II, 60/14 / Pl: ~ri / E: practisi] […]
1. [MDA2] practisit, ~ă a [At: (a. 1803) URICARIUL I, 124 / Pl: ~iți, ~e […]
1. [MDA2] pradnic, ~ă smf, a [At: DOSOFTEI, PS. 222/19 / Pl: ~ici, ~ice / […]
[DTM] praecentor (cuv. lat. „întâiul cântăreț”; fr. préchantre), în bis. cat., cântărețul care conduce cântarea […]
1. [MDA2] praftori vt [At: BARCIANU / V: plefturi, (reg) prăfturi[1] / Pzi: ~resc / […]
1. [MDA2] plefturi v vz praftori 2. [MDA2] praftori vt [At: BARCIANU / V: plefturi, […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro