1. [MDA2] poxie sf [At: CONTEMPORANUL, V1, 297 / S și: pocsie / V: poxă / Pl: ? / E: ngr ὑποψία „bănuială”] (Mol; Buc) 1 Ciudă. 2 Dușmănie.
2. [DLRLC] POXIE, poxii, s. f. (Regional) Necaz, ciudă, pizmă. Oamenii săi... aveau mare poxie pre toți veneticii, MARIAN, T. 80.
3. [DLRM] POXIE, poxii, s. f. (Reg.) Necaz, ciudă. – Ngr. ipopsia.
4. [Scriban] póxie f. (ngr. ῾ypopsía, bănuĭală). Mold. Fam. Cĭudă pe cineva: a scrie cu poxie. – Și poxă, pl. e.
5. [MDA2] poxă sf vz poxie
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL