1. [DEX '09] POSMĂGIT, -Ă, posmăgiți, -te, adj. (Reg.) Uscat (ca un posmag). – V. posmăgi.
2. [MDA2] posmăgit, ~ă a [At: KLOPȘTOCK, F. 325 / V: pojmojit, ~mogit, ~mongit / Pl: ~iți, ~e / E: posmăgi] (Reg) 1 (D. oameni) Care a slăbit foarte tare. 2 (D. oameni) Zbârcit. 3 (D. fructe) Uscat. 4 (D. plante) Ofilit.
3. [DLRLC] POSMĂGIT, -Ă, posmăgiți, -te, adj. Uscat. Niscaiva pastramă, posmăgită și uscată, de să-ți rupi dinții în ea. ISPIRESCU, la TDRG.
4. [Șăineanu, ed. VI] posmăgit a. 1. uscat; 2. fig. mâhnit: posmăgit ca cum i-ar fi luat boii POP.
5. [DEX '09] POSMĂGI, posmăgesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A presăra cu pesmet o bucată de carne (înainte de a o frige). 2. Refl. A se usca ca un posmag. ♦ (Despre plante) A se ofili, a se veșteji. – Din posmag.
6. [MDA2] pojmojit, ~ă a vz posmăgit
7. [MDA2] posmăgi [At: TDRG / V: ~megi, ~mogi / Pzi: ~gesc / E: posmag] (Reg) 1 vt A presăra pesmet peste o bucată de friptură, de pește sau de alt aliment, înainte de a le frige. 2 vr (D. oameni sau părți ale corpului lor) A slăbi foarte tare Si: a se sfriji, a se usca, a se scofâlci. 3 vr (Pex; d. oameni sau părți ale corpului lor) A se zbârci. 4 vr (Mun; d. fructe; îf posmogi) A se usca. 5 vr (D. plante) A se ofili.
8. [MDA2] posmegi v vz posmăgi
9. [MDA2] posmogi v vz posmăgi
10. [MDA2] posmogit, ~ă a vz posmăgit
11. [MDA2] posmongit[1], ~ă a vz posmăgit
12. [DEX '98] POSMĂGI, posmăgesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A presăra cu posmag o bucată de carne (înainte de a o frige). 2. Refl. A se usca ca un posmag. ♦ (Despre plante) A se ofili, a se veșteji. – Din posmag.
13. [DLRLC] POSMĂGI, posmăgesc, vb. IV. (Regional) 1. Tranz. A presăra cu posmag. 2. Refl. A se usca ca un posmag. Ce mi te-ai posmăgit așa? ISPIRESCU, la CADE.
14. [Șăineanu, ed. VI] posmăgì v. a se usca: ce mi te ai posmăgit așa? ISP. [Lit. a se usca ca un pesmet].
15. [Scriban] posmăgésc v. tr. (d. posmag). Fam. Fac ca posmagu, usuc. Fig. Refl. Mă zbîrcesc, mă stafidesc, îmbătrînesc: o babă posmăgită. Încrețit, încruntat, supărat: posmăgit de pagubă. – Și -ogésc.
16. [DOOM 3] posmăgi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. posmăgesc, 3 sg. posmăgește, imperf. 1 posmăgeam; conj. prez. 1 sg. să posmăgesc, 3 să posmăgească
17. [DOOM 2] posmăgi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. posmăgesc, imperf. 3 sg. posmăgea; conj. prez. 3 să posmăgească
18. [DAR] posmăgit, posmăgită, adj. (reg.) 1. (despre oameni) foarte slab, sfrijit, uscat, scofâlcit; zbârcit. 2. (fig.) mâhnit, trist, supărat. 3. (despre plante) ofilit, veșted.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL