1. [MDA2] porcit, ~ă a [At: CANTEMIR, IST. 156 / Pl: ~iți, ~e / E: porci] (Îvr) Transformat în porc (1).
2. [MDA2] porci [At: DDRF / Pzi: ~cesc / E: porc] 1 vt (Reg) A porcăi1 (1). 2 vr (Rar) A se porcăi1 (2). 3 vr (Rar) A se obrăznici. 4-5 vr (Rar) A (se) transforma în porc (1).
3. [DLRLC] PORCI, porcesc, vb. IV. Tranz. (Familiar) A ocări în termeni vulgari; a înjura. Pe ceilalți i-a porcit... vai de mama lor! La CADE. ◊ Refl. A se obrăznici; a-și lua nasul la purtare.
4. [DLRM] PORCI, porcesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A ocărî în termeni vulgari; a înjura. ♦ Refl. A se obrăznici, a-și lua nasul la purtare. – Din porc.
5. [Șăineanu, ed. VI] porcì v. a se face porc, a se obrăznici.
6. [Scriban] 2) porcésc v. tr. (d. porc). Fam. Murdăresc. Urîțesc. Porcăĭesc. V. refl. Mă port ca porcu, mă murdăresc. Mă obrăznicesc, devin obraznic. Mă porcăĭesc: nu vă maĭ porcițĭ unu pe altu!
7. [DAR] porcit, porcită, adj. (înv.) devenit porc; prefăcut, transformat în porc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL