1. [DEX '09] POPÂNDAC, popândaci, s. m. (Mai ales la pl.) Formație vegetală la suprafața unei ape, cu aspect de insulă mică, alcătuită din rogoz (și din alte plante) care crește în mlaștinile din câmpie. – Et. nec.
2. [MDA2] popândac sm vz popânzac2
3. [DEX '98] POPÂNDAC, popândaci, s. m. (Mai ales la pl.) Formație vegetală alcătuită din rogoz, care crește în grupuri în mocirlele sau în bălțile din câmpie, având din depărtare aspectul unor mici insule. – Et. nec.
4. [MDA2] popânzac3 s [At: I. CR. VI, 153 / Pl: nct / E: nct] (Mol) Insulă sau grind pe o apă curgătoare.
5. [MDA2] popânzac2 sm [At: PANȚU, PL. 310 / V: ~ndac, ~ndace / Pl: ~aci, (rar sn) ~ace / E: nct] 1 (Mpl) Mușuroi format din rogoz și alte plante de acvatice, care cresc în bălțile, mlaștinile statornice din câmpie. 2 Ridicătură în formă de insulă de la suprafața unei ape, formată din tulpinile și din rizomii rogozului în mlaștinile din câmpii și din luncile largi.
6. [MDA2] popânzac1 [At: ȘĂINEANU, D. V. / Pl: ~aci, (rar, sn) ~ace / E: cf popândău] 1 sm (Zlg; reg) Șoarece (Apodemus sylvaticus). 2 av (Reg; pan; șîe a se așeza~, a sta ~) În picioare, drept și nemișcat. 3 sm (Olt; pan) Sperietoare de păsări. 4 sm (Olt; gmț; pan) Om leneș. 5 sm (Mun; gmț; pan) Popândău (10).
7. [DLRLC] POPÎNDACI s. m. pl. Formații vegetale alcătuite din rogozuri, care cresc în grupuri izolate în bălțile din cîmpia Dunării, avînd din depărtare, aspectul unor mici insule. V. plavie.
8. [Șăineanu, ed. VI] popânzac m. popândău (în Oltenia): a sta popânzac, înțepat și drept.
9. [Scriban] popîndác n., pl. e (ca și popîndăŭ și popînzac). Ĭașĭ. Grupă de plante care se înalță ca un moț la suprafața mocirlelor și pe care vînătoriĭ pășesc fără să se ude.
10. [Scriban] popînzác n., pl. e (ca și popîndac și -oc). Dun. de jos. Prundoĭ, scruntar plutitor (de plaur). Olt. (și m.). Popîndăŭ, momîĭe.
11. [DOOM 3] popândac s. m., pl. popândaci
12. [DOOM 2] popândac s. m., pl. popândaci
13. [DAR] popânzac2, popânzace, s.n. (reg.; mai ales la pl.) mușuroi format din rogoz și alte plante de baltă; insulă plutitoare din tulpini, rizomi, rădăcini etc.; plavie.
14. [DAR] popânzac1, popânzaci, s.m. (reg.) 1. șoarece. 2. (adv.) ca un popânzac, în picioare, drept și nemișcat. 3. sperietoare de păsări. 4. (fig.) om leneș. 5. (fig.) față umflată, grasă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL