1. [DLRLC] POPRITOARE, popritori, s. f. Lanț, frînghie etc. care servește pentru a opri, a împiedica sau a reține ceva; opritoare. ♦ Parte a hamului cu care se opresc din mers caii.
2. [Șăineanu, ed. VI] popritoare f. lanț sau frânghie de poprit.
3. [DEX '09] POPRITOR, -OARE, popritori, -oare, adj. Care poprește, care sechestrează, care are putere de sechestru. – Popri + suf. -tor.
4. [MDA2] popritor, ~oare [At: ADAM, R. 172 / V: (reg) propi~ / Pl: ~i, ~oare / E: popri + -tor] 1 a (Jur) Care are putere de sechestru. 2 sf (Reg) Obiect, lanț, frânghie, scândură etc. care servește pentru a opri ceva. 3 sf Obiect care servește pentru a propti ceva.
5. [DLRLC] POPRITOR, -OARE, popritori, -oare, adj. Care sechestrează, care are putere de sechestru. Sarcină popritoare asupra unui imobil.
6. [DOOM 3] popritoare (reg.) (desp. po-pri-) s. f., g.-d. art. popritorii; pl. popritori
7. [DOOM 2] popritoare (reg.) (po-pri-) s. f., g.-d. art. popritorii; pl. popritori
8. [DOOM 3] popritor (înv.) (desp. po-pri-) adj. m., pl. popritori; f. sg. și pl. popritoare
9. [DOOM 2] popritor (înv.) (po-pri-) adj. m., pl. popritori; f. sg. și pl. popritoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL