Definiție și ce înseamnă popenchiu

1. [Șăineanu, ed. VI] popenchiu m. Mold. ciupercă comestibilă (Coprinus comatus). [Derivat din popă, după pălăria ciupercii la început cilindrică].

2. [DEX '09] POPENCHI, popenchi, s. m. Numele a două specii de ciuperci comestibile (Coprinus atramentarius și comatus). – Et. nec.

3. [MDA2] pepenci[1] sm vz popenchi

4. [MDA2] popenc sm vz popenchi

5. [MDA2] popencă sf vz popenchi

6. [MDA2] popenchi smi [At: ȘEZ. VIII, 5 / V: (reg) ~nc, ~că sf, ~nci / E: ucr dal пуодпенъки, (lit підпенъки)] 1 sm Ciupercă comestibilă cu mici pete roșietice sau brune la vârful pălăriei, cu piciorul neted și alb Si: (reg) căciula-șerpelui (Coprinus atramentarius). 2 Ciupercă comestibilă cu solzi filamentoși alipiți, cu piciorul alb, bătând în roz sau liliachiu Si: (reg) buretele calului (Coprinus comatus). 3 (Bot; Mol; lpl) Ghebe (Armillaria mellea). 4 (Mol; gmț) Om mic de statură. 5 (Reg; gmț) Epitet glumeț pentru un copil. 6 (Reg; gmț; îf popenc) Om leneș.

7. [DLRLC] POPENCHI s. m. Nume dat la două specii de ciuperci comestibile (Coprinus atramentarius și Coprinus comatus).

8. [Scriban] popénchĭ m., pl. tot așa (rut. podpénka). Est. Prichindel, ghibirdic, om prea scund (iron.). Un fel de cĭupercĭ comestibile (coprinus atramentárius [numită așa din cauză că în ainte se făcea din ĭa cerneală, lat. atramentum] și coprinus comátus). – În Buc. popíncă.

9. [DOOM 3] popenchi s. m., art. popenchiul; pl. popenchi, art. popenchii

10. [DOOM 2] popenchi s. m., art. popenchiul; pl. popenchi, art. popenchii

11. [DE] POPÉNCHI (< popă) s. m. Numele a două specii de ciuperci, comestibile când sunt tinere, din genul Coprinus, familia agariceelor: C. atrametarius, cu pălăria albă-cenușie, apoi cenușie-gălbuie sau roșcat-negricioasă, cu pete roșietice sau brune, și C. comatus, cu pălăria alburie sau roz, apoi neagră, acoperită de solzi filamentoși alipiți.

12. [DAR] popenchi, popenchi, s.m. (reg.) 1. ciupercă comestibilă (căciula-șarpelui și buretele-calului). 2. (la pl.) ghebe (ciuperci comestibile). 3. om mic de statură; popândoc, popârdă. 4. epitet glumeț pentru un copil; popândoc, popândău. 5. (cu forma: popenc) om leneș; popânzac, popânzoi, popârdă.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro