1. [MDA2] popelca i [At: BREBENEL, GR. P. / E: ns cf popă1, popelcă] (Trs) Cuvânt care sugerează iuțeala cu care fuge cineva ca să scape sau să ajungă din urmă pe altcineva Si: tuleo, zbunghi.
2. [MDA2] popelcă sf [At: RĂDULESCU-CODIN / Pl: ? / E: cf popenchi] (Bot; Mun) Mânătarcă (Boletus edulus).
3. [DAR] popelca! interj. (reg.) cuvânt care sugerează iuțeala cu care fuge cineva; tuleo!, zbughi!
4. [DAR] popelcă, popelci, s.f. (reg.) mânătarcă (ciupercă comestibilă).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL