1. [MDA2] pomăzuitor[1] sm [At: CORESI, L. 412/3 / P: ~zu-i~ / Pl: ~i / E: pomăzui + -tor] (Înv) Persoană care consfințește.
2. [DAR] pomăzuitor, pomăzuitori, s.m. (înv.) persoană care pomăzuiește, care sfințește, consacră.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL