1. [DEX '09] POLIZOR2, -OARE, polizori, -oare, s. m. și f. Tehnician specializat în polizarea pieselor. – Din fr. polisseur.
2. [DEX '09] POLIZOR1, polizoare, s. n. Mașină-unealtă pentru prelucrarea prin așchiere a suprafețelor cu ajutorul unei pietre abrazive în formă de disc, de cilindru, de trunchi de con etc., care are o mișcare de rotație. – Din fr. polissoir.
3. [MDA2] polizor1 sn [At: IOANOVICI, TEHN. 98 / Pl: ~oare / E: fr polissoir] 1 Mașină-unealtă, acționată electric sau pneumatic, folosită la prelucrarea prin abrazare, cu ajutorul unei pietre abrazive în formă de disc, trunchi de con etc., a suprafețelor metalice. 2 (Reg) Pilă de ascuțit dinții joagărului.
4. [MDA2] polizor2, ~oare smf [At: NOM. PROF. 22 / Pl: ~i, ~oare / E: fr polisseur] Persoană care lucrează cu polizorul1 (1).
5. [DEX '98] POLIZOR2, -OARE, polizori, -oare, s. m. și f. Tehnician care lucrează cu polizorul. – Din fr. polisseur.
6. [DEX '98] POLIZOR1, polizoare, s. n. Mașină-unealtă folosită la prelucrarea prin așchiere a suprafețelor cu ajutorul unei pietre abrazive în formă de disc, de cilindru, de trunchi de con etc., care are o mișcare de rotație. – Din fr. polissoir.
7. [DLRLC] POLIZOR, polizoare, s. n. Mașină-unealtă (fixă sau portativă, uneori asemănătoare cu tocila) la care unealta este un disc rotitor abraziv, folosită pentru polizarea pieselor metalice. Va să zică piesele stricate ale transformatorului le putem repara aici la noi? – Da, cum să nu. Trebuie să se mai cumpere numai un polizor. DEMETRIUS, C. 37. Dă niște chei la polizor. I. BOTEZ, ȘC. 230.
8. [DN] POLIZOR s.n. Mașină-unealtă prevăzută cu o piatră specială, folosită pentru curățit, ascuțit, lustruit etc. piese metalice prin frecare. [< fr. polissoir].
9. [MDN '00] POLIZOR s. n. mașină-unealtă, cu o piatră abrazivă, pentru curățit, ascuțit, lustruit etc. piese (metalice) prin frecare. (< fr. polissoir)
10. [DOOM 3] polizor s. n., pl. polizoare
11. [DOOM 2] polizor s. n., pl. polizoare
12. [MDO] polizor, pl. polizoare
13. [Argou] polizor, polizoare s. n. (intl.) anchetă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL