1. [MDA2] poligit, ~ă a [At: VICIU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: cf poleit2] (Pop; csnp) 1-2 Polărit (1-2).
2. [DAR] poligit, -ă, adj. (pop.) împodobit (cu cusături, șnururi, panglici etc.) la poale; (despre cojoace) cu o bordură de blană la poale; polărit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL