Definiție și ce înseamnă polemonium

1. [DEX '98] SCARĂ, scări, s. f. I. 1. Obiect (de lemn, de fier, de frânghie etc.) alcătuit din două părți laterale lungi și paralele, unite prin piese paralele așezate transversal la distanțe egale și servind pentru a urca și a coborî la alt nivel. ◊ Scară de pisică = scară flexibilă formată din două parâme care susțin trepte de lemn, folosită în navigație. ◊ Expr. Scara cerului, se spune, în glumă, despre un om foarte înalt. ◊ Compus: (Bot.) Scara domnului = plantă erbacee din regiunea muntoasă cu flori albastre sau albe (Polemonium coeruleum). 2. Element de construcție alcătuit dintr-un șir de trepte de lemn, marmură, piatră etc. (cu balustradă), servind pentru comunicarea între etaje, între o clădire și exteriorul ei etc.; (la pl.) trepte. ◊ Scară rulantă = scară cu trepte mobile montate pe o bandă rulantă; escalator. ♦ Treaptă sau șir de trepte la un vehicul, servind la urcare și la coborâre. 3. Fiecare dintre cele două inele prinse de o parte și de alta a șeii, în care călărețul își sprijină piciorul. II. 1. Succesiune, șir, serie ordonată de elemente (mărimi, cifre etc.) așezate în ordine crescândă, descrescândă sau cronologică, servind la stabilirea valorii a ceva. ◊ Scara ființelor (sau viețuitoarelor) = șirul neîntrerupt al ființelor organizate, de la cele mai simple până la cele mai evoluate. Scara durității (sau de duritate) = succesiunea progresivă a durității celor zece minerale adoptate ca etalon al gradului de duritate. Scară muzicală = succesiune a sunetelor muzicale, cuprinzând aproximativ opt octave. (Tel.) Scară de gri = scară (II 1) care reprezintă variația luminației în mai multe trepte între nivelul de alb și nivelul de negru, folosită pentru controlul și reglajul sistemelor de televiziune. ♦ (Înv.) Tablă de materii, index. ♦ Ierarhia condițiilor, a stărilor, a rangurilor sociale. ♦ Ierarhia manifestărilor și a valorilor morale și spirituale. 2. Serie de diviziuni la unele aparate și instrumente (termometru, barometru etc.), formând o linie gradată, cu ajutorul căreia se face determinarea unei mărimi prin deplasarea unei părți mobile. 3. Linie gradată care reproduce în mic unitățile de măsură și care servește la măsurarea distanțelor sau a cantităților cuprinse într-o hartă, într-un plan, într-un desen. ♦ Raport constant între dimensiunile reproduse pe o hartă, un desen etc. și cele reale. ◊ Loc. adj. și adv. La scară = într-un raport anumit și constant față de realitate. ◊ Expr. A reduce la scară = a reprezenta un obiect reducându-i dimensiunile, dar păstrând un raport constant al acestor dimensiuni față de realitate. 4. (În expr.) Pe (o) scară întinsă (sau largă) = în măsură mare, în proporții mari. 5. Fig. Măsură, proporție. – Lat. scala (cu sensuri după fr. échelle).

2. [DFL] POLEMONIUM L., POLEMONIUM, fam. Polemoniaceae. Gen originar din America, Europa și Asia, cca 32 specii, erbacee, anuale, bienale sau vivace, cu rizom tîrîtor. Frunze imparipenat-compuse. Flori albastre, violet sau albe, mai multe dispuse în verticile în formă, de corimb, caliciul cu sepale ce se măresc după înflorire, tubul corolei are staminele intercalate la bază cu filament curbat în jos și pubescent la bază. Fructul, capsulă cu numeroase semințe.

3. [DFL] Polemonium caeruleum L. Specie care înflorește vara. Flori albastre, rar albe, într-o inflorescență glandulos-păroasă. Frunze numeroase, penat-sectate, cu segmentele ovat-lanceolate, acuminate și glabre. Plante erbacee, perene, cu. tulpină glabră, fistuloasă, pînă la 95 cm înălțime. Fruct, capsulă cu numeroase semințe.

4. [DFL] Polemonium pauciflorum Wats. Specie care înflorește vara. Flori galbene (tub floral lung, caliciul campanulat cu sepale îndepărtate, foarte înguste) solitare sau în corimb, rar lung-pedunculate. Plantă pînă la 0,50 m înălțime, pubescentă, numai cu cîteva tulpini. Foliolele frunzei lanceolate.

5. [DFL] Polemonium reptans L. Specie care înflorește primăvara. Flori albastre, pendente (tub floral albicios, scurt, calciul campanulat cu sepale triunghiulare), în corimb rar, terminal. Frunze pețiolate, 15-20 cm lungime, cu cca 15 foliole alungit-ovate, glabre sau ușor-pubescente, dispuse pe o tulpină stufoasă, pînă la 20 cm înălțime.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] pingălitură sf [At: CABA, SĂL. 99 / Pl: ~ri / E: pingăli + […]
[DRAM] pingăluit, -ă, (pingălit), adj. – Pictat, zugrăvit, vopsit: „De harnic și de-nflorit / Gândești […]
1. [DETS] PINI-1 „înotătoare, aripioară”. ◊ L. pinna „aripă, pană” > fr. pinni-, engl. id. […]
[MDA2] pinin s [At: BIBLIA (1688), 3552/46 / Pl: nct / E: ngr πίννα „scoică”] […]
1. [MDA2] pinină sfs [At: DN3 / E: fr pinine] Substanță zaharoasă extrasă dintr-o specie […]
1. [DEX '09] PINION, pinioane, s. n. Roată dințată cu un număr mic de dinți, […]
1. [DEX '09] PINIPED, pinipede, s. n. (La pl.) Ordin de mamifere răspândite în regiunile […]
1. [MDA2] pinir ssg [At: CHEST. V, 97/9 / E: nct] (Reg) Brânză de vaci. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro