1. [DEX '09] POLCĂ2, polci, s. f. Dans popular originar din Boemia, în ritm viu, sprinten, care, în a doua jumătate a sec. XIX, a devenit unul dintre cele mai cunoscute dansuri de bal; melodie după care se execută acest dans. – Din fr., rus. polka.
2. [DEX '09] POLCĂ1, polci, s. f. (Reg.) Haină femeiască de stofă (căptușită sau îmblănită), de diferite lungimi, croită pe talie, care se poartă la țară. – Din rus. pol’ka „poală a hainei”.
3. [MDA2] polcă1 sf [At: CR (1846), 202/36 / V: (reg) poal~, porcă / Pl: ~lci / E: fr polka, rs полка] 1 Dans popular din Boemia, cu ritm sprinten, vioi, puternic marcat, însoțit de mici salturi, care, în a doua jumătate a sec. XIX, a devenit unul dintre cele mai cunoscute dansuri de bal. 2 Melodie după care se execută polca1 (1).
4. [MDA2] polcă2 sf [At: SEVASTOS, N. 47 / Pl: ~lci / E: rs полька „poală a hainei”] (Reg) Haină sau jachetă pe care o poartă femeile la țară, făcută din stofă sau lână împletită și croită pe talie, de lungime variabilă, de obicei scurtă căptușită sau îmblănită.
5. [DEX '98] POLCĂ2, polci, s. f. Numele unui dans popular originar din Boemia, în ritm viu, sprinten, care, în a doua jumătate a sec. XIX, a devenit unul dintre cele mai cunoscute dansuri de bal; melodie după care se execută acest dans. – Din fr., rus. polka.
6. [DLRLC] POLCĂ 1, polci, s. f. (Mold.) Un fel de jachetă femeiască (țărănească) de stofă, croită pe talie, care acoperă partea de sus a corpului. V. bluză. Lelea Ileana era îmbrăcată cuviincios, cu fustă și polcă cernite și bariz cafeniu. SADOVEANU, N. F. 165. Ș-am văzut o copiliță, Numa-n polcă și-n rochiță. SEVASTOS, C. 109.
7. [DLRLC] POLCĂ2, polci, s. f. Dans național polonez, obișnuit în trecut și la noi; melodia după care se joacă acest dans. Să venim acum la copila d-tale, mătușă, pre care vrei s-o dai la pansion. Îndată ce va intra acolo... a să învețe a juca polca și a să uite hora. NEGRUZZI, S. I 299.
8. [DN] POLCĂ s.f. Dans popular ceh sau polonez de perechi, vioi, însoțit de mici salturi; melodia acestui dans. [Pl. -ci. / < fr., rus. polka < cuv. polonez].
9. [MDN '00] POLCĂ s. f. dans popular de perechi, originar din Boemia, vioi, însoțit de mici salturi, devenit dans de bal; melodia corespunzătoare. (< fr., rus. polka)
10. [Șăineanu, ed. VI] polcă f. Mold. ciupagul sau pieptarul de lână al țărancelor; polca e anteriul femeiesc. [Lit. haină poloneză].
11. [Șăineanu, ed. VI] polcă f. danț de origină polonă și aria după care se joacă: polca mazurca.
12. [Scriban] 1) pólcă f., pl. ĭ (rut. rus. pólĭka, „Polonă, Leașcă” și „cabană”. Cp. cu venghercă. Cp. și cu rus. pólka, dim. d. polá, poală. V. polcă 2). Surtuc femeĭesc făcut din stofă supțire căptușită care acopere corpu pînă la șoldurĭ (fr. tailleur). V. bluză, talie, cĭupag.
13. [Scriban] 2) pólcă f., pl. ĭ (fr. polka, d. pol. ceh. Polka, Polonă. V. polcă 1). Un dans pe măsura 2/4 imitat la 1679 după dansu numit „scoțian” (schottisch) și readus la modă la 1835 în Praga. Un tur din acest dans: a dansa doŭă polcĭ. Melodia după care se dansează acest dans, V, mazurcă.
14. [MDA2] poalcă[1] sf vz polcă1
15. [MDA2] porcă sf vz polcă1
16. [DOOM 3] polcă s. f., g.-d. art. polcii; pl. polci
17. [DOOM 2] polcă s. f., g.-d. art. polcii; pl. polci
18. [IVO-III] polcă, -ci.
19. [DTM] polcă 1. Dans* popular ceh, în măsură* de 2/4. A inspirat nenumărate piese muzicale destinate balurilor din sec. 19 și începutul sec. 20. P. celebre a creat Johann Strauss-Fiul. 2. V. luncanul.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL