1. [DEX '09] POICHILOTERM, -Ă, poichilotermi, -e, adj., s. m. și f. (Animal) care are temperatura corpului variabilă după temperatura mediului înconjurător (nevertebrate, pești, batracieni și reptile). – Din fr. poïkilotherme.
2. [MDA2] poichiloterm, ~ă sn, a [At: DEX / P: po-i~ / Pl: ~i, ~e / E: fr poïkilotherme] 1-2 (Animal) care își modifică temperatura corpului după cea a mediului înconjurător.
3. [DEX '98] POICHILOTERM, -Ă, poichilotermi, -e, adj., s. m. și f. (Animal) care are temperatura corpului variabilă după temperatura mediului înconjurător. [Pr.: po-i-] – Din fr. poïkilotherme.
4. [DN] POICHILOTERM, -Ă adj., s.n. (op. homeoterm) (Animal) care își modifică temperatura corpului după temperatura mediului ambiant. [Pron. po-i-. / < fr. poïkilotherme, cf. gr. poikilos – variat, thermos – căldură].
5. [MDN '00] POICHILOTERM, -Ă adj. (despre animale) cu temperatură variabilă, în funcție de mediul ambiant. (< fr. poïkilotherme)
6. [DOOM 3] !poichiloterm (desp. poi-) adj. m., s. m., pl. poichilotermi; adj. f., s. f. poichilotermă, pl. poichiloterme
7. [DOOM 2] poichiloterm2 (poi-) s. n., pl. poichiloterme
8. [DOOM 2] poichiloterm1 (poi-) adj. m., pl. poichilotermi; f. poichilotermă, pl. poichiloterme
9. [DETS] POICHILO- (POICILO-, POECHILO-, POIKILO-) „variat, variabil”. ◊ gr. poikilos „pătat, variat, pestriț” > fr. poecilo- și poikilo-, germ. poeikilo-, it. poichilo-, engl. poecilo- > rom. poichilo-, poicilo-, poechilo- și poikilo-. □ ~blast (poikiloblast) (v. -blast), s. n., eritroblast cu formă variabilă; ~cit (poikilocit) (v. -cit), s. n., globul roșu piriform, cu morfologie anormală; ~dermie (poikilodermie) (v. -dermie), s. f., afecțiune cutanată caracterizată prin atrofii reticulare și pigmentații, care dau pielii un aspect pestriț; ~dinamic (v. -dinamic), adj., (despre hibrizi) cu absența caracterului unuia dintre părinți; ~ginie (v. -ginie), s. f., polimorfism al femeilor; ~hidru (poikilohidru) (v. -hidru), adj., (despre plante) cu umiditate variabilă la nivelul protoplasmei, în funcție de umiditatea aerului înconjurător; ~sindeză (v. -sindeză), s. f., împerechere neregulată a cromozomilor, ca valențe variabile, în cazul meiozei unui hibrid; ~term (poikiloterm) (v. -term), adj., s. m.[1], (animal) care își modifică temperatura corpului după temperatura mediului ambiant; sin. poichilotermie[2]; ~termie (v. -termie), s. f., însușire a unor animale de a fi poichiloterme; ~timie (poikilotimie) (v. -timie), s. f., dispoziție afectivă instabilă; ~xerofite (poiciloxerofite) (v. xero-, v. -fit), s. f. pl., plante xerofite care în perioada de uscăciune îndelungată ajung în stare de anabioză.
10. [DE] POICHILOTÉRM, -Ă (< fr. {i}; {s} gr. poikilos „variat” + thermos „cald”) adj., s. m. (Animal) care are temperatura corpului variabilă, condiționată de temperatura mediului înconjurător (nevertebratele, peștii, batracienii și reptilele).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL