1. [MDA2] pohreb sn [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 125v/26 / V: (reg) pogh~, ~eabă sf, ~epc, ~rib / Pl: ~uri / E: rs погреб] 1 (Mol; Buc) Subsol al unei case. 2 (Mol; Buc) Pivniță (1). 3 (Mol; pex) Casă mică și dărăpănată. 4 (Mol; îf pohrib) Capac de lut pentru oale.
2. [Scriban] pohréb n., pl. urĭ saŭ e (rus. pó-greb, pivniță, rut. pó-hrib, îngropăcĭune. V. pogrebanie). Vechĭ (Dos.). Subsol de casă, bașcă. – Azĭ pohrib?.
3. [MDA2] poghreb sn vz pohreb
4. [MDA2] pohreabă sf vz pohreb
5. [MDA2] pohrepc sn vz pohreb
6. [MDA2] pohrib sn vz pohreb
7. [Onomastic] POHREB, b. (16 A II 34).
8. [DLRLV] POHREB s.n. (Mold.) Subsol (al unei case); pivniță. I-ai dat gazdă în poghreb. DOSOFTEI, VS. Mearsă în gazdă în poghrebul unii azoteance. DOSOFTEI, VS. Etimologie: rus. pogreb. Cf. beci, sclip.
9. [DAR] pohreb, pohreburi, s.n. (reg.) 1. subsol al unei case; pivniță. 2. casă mică, dărăpănată, urâtă. 3. (în forma: pohrib) capac de lut pentru oale.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL