1. [MDA2] podhorniță sf [At: DDRF / V: (reg) pah~, pâdhorliță, povoln~, ~dvor~, pohodn~[1], poh~, poth~, poto~ / Pl: ~țe / E: ucr dal подгорниця (lit підгорниця)] (Reg) Policioară la jug.
2. [Șăineanu, ed. VI] podhorniță f. Mold. policioara jugului. [Origină necunoscută].
3. [Scriban] podhórniță f., pl. e (rut. *podhorlica, d. pod, dedesupt, și hórlo, górlo, gît. V. gîrlă). Est. Policĭoară, lopățică, pĭesa de supt gîtu bouluĭ la jug. – Și poh-, pohornicĭoară și pohodnicĭoară.
4. [MDA2] pahorniță sf vz podhorniță
5. [MDA2] podvolniță[1] sf vz podhorniță
6. [MDA2] podvorniță sf vz podhorniță
7. [MDA2] pohodniță sf vz podhorniță
8. [MDA2] pohorniță sf vz podhorniță
9. [MDA2] pothorniță sf vz podhorniță
10. [MDA2] potorniță sf vz podhorniță
11. [DER] podhorniță (podhornițe), s. f. – Stinghie inferioară la jug. – Var. pohorniță, pohodnicioară, pohornicioară. Probabil dintr-un rut. *podhorlica, din pod „sub” și horlo „gît” (Scriban). Legătura cu sl. pohoditi „a circula” (Tiktin) este mai puțin sigură. În Mold.
12. [DRAM 2021] podhórniță, podhornițe, s.f. (reg.) Partea de jos a jugului de care se sprijină gâtul animalelor (cai, vaci, boi); policioară. – Din ucr. dial. podgornița (Scriban, MDA).
13. [DRAM 2015] podhorniță, podhornițe, s.f. – (reg.) Partea de jos a jugului de care se sprijină gâtul animalelor (cai, vaci, boi); policioară. – Din ucr. dial. podgornița (Scriban, MDA) < pod „sub” + hórlo, górlo „gât” (Scriban).
14. [DRAM] podhorniță, -e, s.f. – Partea de jos a jugului de care se sprijină gâtul animalelor (cai, vaci, boi); policioară. – Din ucr. dial. podgornița (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL