1. [DEX '09] POHOD s. n. v. povod.
2. [MDA2] pohod2 sn vz povod
3. [MDA2] pohod1 sn [At: L. COSTIN, GR. BĂN. I, 162 / Pl: ~uri / E: srb povod] (Ban) Obicei.
4. [Șăineanu, ed. VI] pohod n. 1. marș, călătorie: surugii duceau caii în pohod NEGR.; 2. convoiu: pohodul la Sibir AL. [Slav. POVODŬ, călătorie].
5. [Scriban] pohód, -ódnic, V. podvod.
6. [DEX '09] POVOD s. n. 1. (Reg.; în expr.) A duce (sau a lua etc.) un cal în povod = a duce (sau a lua) un cal de căpăstru. 2. (Înv.) Motiv (I), cauză, pricină. [Var.: pohod s. n.] – Din rus., sb. povod.
7. [MDA2] povod1 sn [At: DOSOFTEI, ap. TDRG / V: pohod / Pl: ~uri / E: rs повод, srb povod] 1 (Mol; Ban; d. cai; îla) În (sau, rar, de) ~ Dus de căpăstru. 2 (Mol; Ban; d. cai; îal) Care este prins la căruță alături de calul de la oiște Si: lăturaș. 3 (Îe) A lua vitele-n pohod A mâna vitele de dinapoi, ducându-le de frânghie. 4 (Îlv) A lua (pe cineva) în ~ A-și bate joc de cineva.
8. [MDA2] povod2 sn [At: BULETIN, F. (1843), 71/2 / Pl: ~uri / E: rs повод] (Înv; Mol) Motiv.
9. [DEX '98] POVOD, povoduri, s. n. 1. (Reg.; în expr.) A duce (sau a lua etc.) un cal în povod = a duce (sau a lua) un cal de căpăstru. 2. (Înv.) Motiv (I), cauză, pricină. [Var.: pohod s. n.] – Din rus., scr. povod.
10. [DLRLC] POVOD s. n. (Și în forma pohod; Mold., învechit, în expr.) A duce (sau a lua) un cal în povod (sau pohod) = a duce (sau a lua) un cal de căpăstru. M-am coborît în vro șesă ceasuri pînă în valea Orășei, întovărășit de surugii, care duceau caii... în pohod. NEGRUZZI, S. I 308. Dară Manea cînd mergea... Caii-n pohod că-i lua Și-napoi mi se-nturna. ȘEZ. XIX 146. A da povod = a da prilej. Să nu fi dat singur povod să fiu oprit la Viena, nu pătimeam nimică. KOGĂLNICEANU, S. 194. – Variantă: pohod s. n.
11. [Scriban] podvód și povód și (azĭ) podhód și pothód și (ob.) pohód n., pl. urĭ (d. podvodnic supt infl. altor cuvinte slave în -vodŭ, ca rus. póvod, pol. powod, sîrb. povod, pană, de căpăstru). Est. În pohod, pohodnic, la mînă: cal în pohod. A lua lumea în pohod (VR. 1920, 10, 599), a lua la vale, în rîs. Vechĭ. Pohód (vsl. rus. póvodŭ, pană de căpăstru, motiv, ocaziune), motiv, ocaziune: a da pohod de prădăcĭune.
12. [Scriban] povód, -ódnic, V. podvod.
13. [DOOM 3] povod (înv., reg.) s. n.
14. [DOOM 2] povod (înv., reg.) s. n.
15. [DER] pohod (pohoduri), s. n. – Ocazie, motiv, rațiune. – Var. po(d)vod. Sl. povodŭ (Cihac, II, 284), cf. pol. powod, rus. povod. – Der. pohodnic (var. podhodnic, po(d)vodnic), s. m. (dublură, cal de rezervă; cal de paradă) pare a fi der. de la același cuvînt, cf. sb. povodnik „hăț”, pol. powodnik „cel care mînă cai”, contaminat cu sl. pochoditi „a umbla”. Cuvinte înv.
16. [DLRLV] POHOD s.n. v. povod.
17. [DAR] pohod, pohoduri, s.n. (reg.) obicei.
18. [DLRLV] POVOD s.n. (Mold.) În loc. adj. În povod = (despre cai) dus de căpăstru, lăturaș. Era călare pe un cal și cu alt cal în pohod. DOSOFTEI, VS. În îmbe părțile mergea șiraguri de cămile si caii în povod. N. COSTIN ; cf. NECULCE. Variante: pohod (DOSOFTEI, VS). Etimologie: rus., scr. povod. Vezi și povodnic.
19. [DAR] povod, povoduri, s.n. (înv. și reg.) 1. marș, călătorie. 2. convoi. 3. (înv.) motiv, cauză, pricină. 4. (despre cai; în expr.) a duce în povod = a duce de căpăstru; a lua în povod = a lua de căpăstru. 5. (despre oameni; în expr.) a da povod = a da (cuiva) prilej, motiv; a lua în povod = a-și bate joc, a lua în râs.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL