Definiție și ce înseamnă pogodire

1. [MDA2] pogodire sf [At: DLR / Pl: ~ri / E: pogodi] 1 (Pop) Învoială. 2 (Pop) Sfătuire. 3 (Olt) Complot. 4 (Reg) Chibzuire. 5 (Reg) Potrivire în preocupări și mentalitate. 6 (Ban) Discuție asupra prețului Si: tocmeală, târguială, învoială. 7 (Ban) Evaluare a ceva în vederea încheierii unei tranzacții, a compensării unei pagube etc. 8 (Reg) Angajare.

2. [MDA2] pogodi [At: LIUBA – IANA, M. 58 / Pzi: ~desc / E: srb pogoditi] 1 vrr (Pop) A cădea de acord asupra unei acțiuni Si: a se înțelege, a se învoi. 2 vrr (Pop) A se sfătui. 3 vi (Olt) A complota. 4 vr (Reg) A se gândi. 5 vrr (Reg; d. oameni) A se înțelege bine având aceleași preocupări și aceeași mentalitate. 6 vrr (Ban) A discuta asupra prețului unui bun Si: a se învoi, a se târgui, a se tocmi. 7 vt (Ban) A evalua ceva în vederea închirierii unei tranzacții, a compensării unei pagube etc. 8 vt (Reg) A angaja.

3. [DLRLC] POGODI, pogodesc, vb. IV. Refl. (Popular) A se gîndi, a chibzui. Eu să mă-nchin ulmilor?... Să mă închin armelor? Armele sînt fiară reci, Băgate în lemne seci! Foițică ș-o lalea, Pînă el să pogodea, Iacă Manea nemerea. PĂSCULESCU, L. P. 250. I-a trimes pe toți acasă, să se pogodească. ȘEZ. XIII 182.

4. [DLRM] POGODI, pogodesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A se gîndi, a chibzui. – Sb. pogoditi.

5. [Scriban] pogodésc (mă) v. refl. (sîrb. pogoditi se, a se învoi, d. goditi, a face plăcere, goditi se, a dori; vsl. pogoditi, a aștepta puțin, goditi, a face plăcere. V. godac). Ban. Olt. Munt. vest. Mă împac, mă învoĭesc, mă înțeleg: ne-am pogodit să plecăm odată, aceștĭ oamenĭ se pogodesc între eĭ. – Și împ-.

6. [DER] pogodi (pogodesc, pogodit), vb. refl. – A se înțelege, a se pune de acord. Sb. pogoditi (Tiktin). – Der. pogoadă, s. f. (acord, ordine). În Banat.

7. [DAR] pogodire, pogodiri, s.f. (reg.) 1. înțelegere, învoire; sfătuire. 2. potrivire (cu cineva, ca preocupări și mentalitate). 3. evaluare; tocmire, târguire.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro