1. [DEX '09] POEZIOARĂ, poezioare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui poezie; (depr.) poezie slabă, fără valoare; poezea. [Pr.: po-e-zi-oa-] – Poezie + suf. -ioară.
2. [MDA2] poezioară sf [At: ALECSANDRI, S. 33 / S și: ~esi~ / P: ~zi-oa~ / Pl: ~re / E: poezie + -ioară] 1-2 (Șhp) Poezie (1) (de mici dimensiuni) Si: poezea (1-2). 3 (Dep) Poezie (1) fără valoare Si: poezea (3).
3. [DEX '98] POEZIOARĂ, poezioare, s. f. Diminutiv al lui poezie; (depr.) poezie slabă, fără valoare; poezea. [Pr.: po-e-zi-oa-] – Poezie + suf. -ioară.
4. [DLRLC] POEZIOARĂ, poezioare, s. f. Diminutiv al lui poezie; versuri slabe. Făcea poezioare juvenile de cadru mic. CARAGIALE, N. F. 100. Am cetit cu multă plăcere poezioarele lirice cuprinse în scrisoarea d-voastre. ALECSANDRI, S. 33. – Pronunțat: -zi-oa-.
5. [Scriban] *poezioáră f., pl. e (d. poezie). Poezie mică, cîntecel.
6. [DOOM 3] poezioară (fam.) (desp. -zi-oa-) s. f., g.-d. art. poezioarei; pl. poezioare
7. [DOOM 2] poezioară (fam.) (-zi-oa-) s. f., g.-d. art. poezioarei; pl. poezioare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL