1. [MDA2] podecior sn [At: BOCĂNEȚ, T. A. 148 / Pl: ~oare / E: podeț + -ior] (Reg) Spetează suprapusă axei roților de la plug pe care se sprijină capătul grindeiului Si: pod1 (72).
2. [DAR] podecior, podecioare, s.n. (reg.) spetează suprapusă roților plugului, pe care se sprijină capătul grindeiului; pod, așternut, broască, căpătâi, căluș, scaun, spetează.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL