1. [DEX '09] PLĂZMUITOR, -OARE s. m. și f. v. plăsmuitor.
2. [MDA2] plăzmuitor, ~oare a, smf vz plăsmuitor
3. [DEX '09] PLĂSMUITOR, -OARE, plăsmuitori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care plăsmuiește; creator, făuritor. 2. Inventator, născocitor. 3. Falsificator. [Pr.: -mu-i-. – Var.: plăzmuitor, -oare s. m. și f.] – Plăsmui + suf. -tor.
4. [MDA2] plăsmuitor, ~oare [At: CANTEMIR, ap. GCR I, 326/1 / V: ~ăzm~ / P: ~mu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: plăsmui1 + -tor] (Înv; liv) 1-2 smf, a (Persoană) care dă formă. 3-4 smf, a (Persoană) care dă viață Si: creator, făuritor. 5 a Alcătuitor. 6-7 smf, a (Persoană) care născocește lucruri imaginare Si: inventator, născocitor, scornitor. 8 smf Falsificator.
5. [DLRLC] PLĂSMUITOR, -OARE, plăsmuitori, -oare, s. m. și f. Cel care plăsmuiește (3); falsificator.
6. [Șăineanu, ed. VI] plăsmuitor m. cel ce plăsmuiește.
7. [DOOM 3] plăsmuitor (desp. -mu-i-) adj. m., s. m., pl. plăsmuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. plăsmuitoare
8. [DOOM 2] plăsmuitor (-mu-i-) adj. m., s. m., pl. plăsmuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. plăsmuitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL