Definiție și ce înseamnă plămadă

1. [DEX '09] PLĂMADĂ, (1) plămezi, s. f. 1. Plămădeală. ♦ Substanță care fermentează. 2. Fig. Sămânță, germen; p. ext. alcătuire, structură. ♦ Progenitură, odraslă. – Din plămădi.

2. [MDA2] plămadă sf [At: BARCIANU / V: (reg) plom~ / Pl: ~mezi / E: plămădi] 1 Amestec de făină, apă și drojdie, folosit la fermentarea aluatului Si: plămădeală (1), plămăditură (1). 2 Bucată de aluat dospit, purtătoare a fermentului care face să crească aluatul Si: plămădeală (2), plămăditură (2). 3 (Pex) Drojdie. 4 (Pex) Maia1. 5 (Pgn; reg) Amestec de mai multe substanțe. 6 Masă2 pregătită în vederea fermentării. 7 Porțiune dintr-o masă2 fermentată. 8 Element sau substanță pus(ă) la macerat. 9 (Mun; pbl pcf) Pomadă. 10 Substanță din care este format oul de albină Si: (înv) plămăditură (5). 11 Larvă dezvoltată de oul albinei Si: (înv) plămăditură (5). 12 (Fig) Element care dă naștere la ceva Si: germen, sămânță. 13 (Fig; pex) Structură. 14 (Pop) Odraslă. 15 (Ban) Reproducere. 16 (Reg) Epitet pentru un om moale și prost.

3. [DEX '98] PLĂMADĂ s. f. 1. Plămădeală. ♦ Substanță care fermentează. 2. Fig. Sămânță, germen; p. ext. alcătuire, structură. ♦ Progenitură, odraslă. – Din plămădi.

4. [DLRLC] PLĂMADĂ s. f. 1. Plămădeală. Plămadă făcută cu drojdie. ♦ Substanță care fermentează. Plămada răcită se aduce prin uluci în căzile unde se pune ca să dospească, I. IONESCU, D. 254. ♦ Amestec. În sufletul meu crîncen port secolii grămadă Și cerul sterp și lutul fecund într-o plămadă. LESNEA, I. 58. 2. Fig. Progenitură, copil. E fericită bătrîna. Plămada ei a ajuns cineva. Odorul ei își trăiește viața ușor. STANCU, D. 93.

5. [Șăineanu, ed. VI] plămadă f. 1. aluat acrit ce servă la facerea pâinii; 2. materia din care se formează oul de albină. [Origină necunoscută].

6. [Scriban] plămádă f., pl. e și ăzĭ (d. plămădesc). Plămadă. Substanța din care se formează ou de albină.

7. [MDA2] plomadă sf vz plămadă

8. [DOOM 3] plămadă s. f., g.-d. art. plămezii; (feluri) pl. plămezi

9. [DOOM 2] plămadă s. f., g.-d. art. plămezii; (feluri) pl. plămezi

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] PLUTIRE, plutiri, s. f. 1. Faptul de a pluti; menținere sau mișcare […]
1. [DEX '09] PLUTIT2, -Ă, plutiți, -te, adj. 1. (Despre lemne, bușteni) Care este adus […]
1. [Șăineanu, ed. VI] plutitoare f. Bot. rourică. 2. [DEX '09] PLUTITOR, -OARE, plutitori, -oare, […]
1. [DEX '09] PLUTITOR, -OARE, plutitori, -oare, adj., s. n., s. f. 1. Adj. Care […]
1. [DEX '09] PLUTITOR, -OARE, plutitori, -oare, adj., s. n., s. f. 1. Adj. Care […]
1. [MDA2] plutniță sf [At: SANDU-ALDEA, U. P. 48 / Pl: ~țe / E: cf […]
1. [DEX '09] PLUTOCRAT, -Ă, plutocrați, -te, s. m. și f. Persoană care, datorită averii […]
1. [DEX '09] PLUTOCRATIC, -Ă, plutocratici, -ce, adj. Care aparține plutocrației, referitor la plutocrație, de […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro