Definiție și ce înseamnă plutări

1. [DEX '09] PLUTĂRI, plutăresc, vb. IV. Intranz. 1. A merge cu pluta1 pe apă. 2. A transporta buștenii pe apă; a practica meseria de plutaș1. – Plută1 + suf. -ări.

2. [MDA2] plutări vi [At: GANE, N. II, 34 / Pzi: ~resc / E: plută1 + -ări] 1 A transporta bușteni pe apă Si: (reg) a plutăși (1). 2-4 A practica meseria de plutaș1 (1-3) Si: (reg) a plutăși (2-4). 5 A merge cu pluta1 (1) pe apă Si: (reg) a plutăși (5).

3. [DLRLC] PLUTĂRI, plutăresc, vb. IV. Intranz. A merge cu pluta pe apă (transportînd lemne). Să vînăm, să pescuim, să plutărim. GANE, N. II 34.

4. [DOOM 3] plutări (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plutăresc, 3 sg. plutărește, imperf. 1 plutăream; conj. prez. 1 sg. să plutăresc, 3 să plutărească

5. [DOOM 2] plutări (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plutăresc, imperf. 3 sg. plutărea; conj. prez. 3 să plutărească

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] PLUTONISM s. n. 1. Totalitatea proceselor geologice legate de mișcarea topiturilor magmatice […]
1. [MDA2] plutonist, ~ă [At: BARASCH, M. II, 21/25 / Pl: ~iști, ~e / E: […]
1. [DEX '09] PLUTONIT, plutonite, s. n. Roci magmatice consolidate în adâncurile scoarței terestre. – […]
1. [DEX '09] PLUTONIU s. n. Element chimic de sinteză, radioactiv, obținut din uraniu, capabil […]
[DE] PLUTOS (în mitologia greacă), zeul bogăției și al belșugului, fiul cuplului Demeter-Iasion. Orbit de […]
1. [DEX '09] PLUTUI, plutuiesc, vb. IV. Tranz. A supune pieile tăbăcite unei operații de […]
1. [DEX '09] PLUTUIRE, plutuiri, s. f. Acțiunea de a plutui și rezultatul ei; plutuit. […]
1. [DEX '09] PLUTUIT s. n. Plutuire. – V. plutui. 2. [MDA2] plutuit sn [At: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro