1. [DEX '09] PLUTOCRAȚIE, plutocrații, s. f. Formă de guvernare în care puterea de stat este concentrată în mâinile celor mai bogați. ♦ Totalitatea persoanelor care, cu ajutorul averii, impun plutocrația (1). – Din fr. plutocratie, germ. Plutokratie.
2. [MDA2] plutocrație sf [At: BARCIANU / Pl: ~ii / E: fr plutocratie, ger Plutocratie] 1 Regim politic în care puterea de stat se află concentrată în mâinile celor mai bogați reprezentanți ai societății. 2 Totalitate a persoanelor bogate care, cu ajutorul averii, acaparează conducerea statului și a treburilor publice.
3. [DLRLC] PLUTOCRAȚIE, plutocrații, s. f. 1. Regim politic în care puterea de stat aparține celor bogați și în care oamenii muncii sînt exploatați și lipsiți de drepturi. Plutocrația Romei. 2. (Cu sens colectiv) Totalitatea plutocraților dintr-un stat.
4. [DN] PLUTOCRAȚIE s.f. Formă de guvernare în care puterea de stat aparține exclusiv celor bogați. ♦ Totalitatea bogătașilor dintr-un stat. [Gen. -iei. / < fr. ploutocratie, gr. ploutos – bogăție, kratos – putere].
5. [MDN '00] PLUTOCRAȚIE s. f. formă de guvernare în care puterea de stat este concentrată în mâinile celor mai bogați. (< fr. ploutocratie)
6. [Șăineanu, ed. VI] plutocrație f. domnia celor avuți, puterea financiarilor.
7. [Scriban] *plutocrațíe f. (vgr. plutokratía, d. plûtos, bogăție, și krátos, putere). Domnia celor bogațĭ.
8. [DOOM 3] plutocrație (desp. -to-cra-) s. f., art. plutocrația, g.-d. art. plutocrației; pl. plutocrații, art. plutocrațiile (desp. -ți-i-)
9. [DOOM 2] plutocrație (-to-cra-) s. f., art. plutocrația, g.-d. art. plutocrației; pl. plutocrații, art. plutocrațiile
10. [DETS] PLUTO- „bogăție, avuție”. ◊ gr. ploutos „avere, bogăție” > fr. pluto-, germ. id., engl. id. > rom. pluto-. □ ~crație (v. -crație), s. f., 1. Formă de guvernare în care puterea aparține exclusiv celor mai bogați reprezentanți ai claselor exploatatoare. 2. Dominație a oligarhiei financiare în țările capitaliste contemporane.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL