1. [DEX '09] PLUMBUI, plumbuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A sigila cu plumb (3). 2. A acoperi o piesă metalică cu un strat protector de (aliaj de) plumb (1). ♦ Fig. A întuneca, a mohorî. – Plumb + suf. -ui.
2. [MDA2] plumbui vt [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pzi: ~esc / E: plumb + -ui] 1 A acoperi suprafața unor obiecte de metal cu un strat subțire de plumb (1), pentru a o proteja împotriva agenților chimici, a coroziunii atmosferice etc. 2 A sigila cu plumb (12) Si: (rar) a plumba (1). 3 (Reg) A tivi marginea unor haine de blană cu piele de oaie sau de miel, pentru a fi brodate. 4 (Fig) A întuneca. 5 (Fig) A mohorî.
3. [DLRLC] PLUMBUI, plumbuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A sigila cu plumb (colete, saci, vagoane etc.). 2. A acoperi (o piesă metalică) cu un strat protector de plumb sau de aliaj de plumb. ♦ Fig. A întuneca, a mohorî, a înnegri. De două zile, un nor dușman plumbuise văzduhul peste tot. Casele, pomii, bisericile aveau o înfățișare străină, ștearsă, ca în vis. BASSARABESCU, S. N. 142. 3. (Rar) A împușca (cu plumbi).
4. [Șăineanu, ed. VI] plumbuì v. 1. a garnisi cu plumb; 2. a însemna cu o pecete de plumb: a plumbui o ladă; 3. V. plombà.
5. [Scriban] plumbuĭésc v. tr. (d. plumb). Umplu cu plumb o bombă, un dinte cariat ș. a. (dintele poate fi umplut și cu aur orĭ cu ciment, și tot „plumbuit” se numește). Lipesc orĭ leg cu plumb orĭ aplic plumburile, vorbind de lăzĭ, vagoane ș. a.
6. [DOOM 3] plumbui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plumbuiesc, 3 sg. plumbuiește, imperf. 1 plumbuiam; conj. prez. 1 sg. să plumbuiesc, 3 să plumbuiască
7. [DOOM 2] plumbui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plumbuiesc, imperf. 3 sg. plumbuia; conj. prez. 3 să plumbuiască
8. [MDO] plumbui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plumbuiesc, conj. plumbuiască)
9. [IVO-III] plumbuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.
10. [Argou] plumbui, plumbuiesc v. t. (intl.) a împușca.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL