1. [DEX '09] PLICTICOS, -OASĂ, plicticoși, -oase, adj. Plictisitor. – Din ngr. pliktikós.
2. [MDA2] plicticos, ~oasă a [At: I. GOLESCU, C. / V: plec~ / Pl: ~oși, ~oase / E: ngr πληκτικός] 1 Plictisitor (1). 2 (Pex) Neinteresant. 3 Monoton. 4 Care supără Si: plictisitor (4), supărător. 5 Care enervează Si: agasant, enervant, plictisitor (5), sâcâitor.
3. [DLRLC] PLICTICOS, -OASĂ, plicticoși, -oase, adj. Care produce plictiseală; plictisitor, anost. Copiii își rectificară ținuta prea dezordonată după atîtea ceasuri de călătorie plicticoasă. C. PETRESCU, C. V. 9. ♦ Care produce supărare; enervant, agasant. Prin neastîmpărul firesc al vîrstei lor [copiii] nu pot fi decît plicticoși și antipatici, cînd nu-i iubești. IBRĂILEANU, SP. CR. 247.
4. [Șăineanu, ed. VI] plicticos a. plin de plictiseală. [Gr. mod.].
5. [Scriban] plicticós, -oásă adj. (ngr. pliktikós. V. apoplectic). Care te plictisește: om, discurs plicticos. Adv. În mod plicticos.
6. [MDA2] plecticos, ~oasă a vz plicticos
7. [DOOM 3] plicticos adj. m., pl. plicticoși; f. plicticoasă, pl. plicticoase
8. [DOOM 2] plicticos adj. m., pl. plicticoși; f. plicticoasă, pl. plicticoase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL