1. [DEX '09] PLANETOLOGIE s. f. Ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților. – Din fr. planétologie.
2. [MDA2] planetologie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr planétologie] Ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților.
3. [DN] PLANETOLOGIE s.f. Ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților lor. [Gen. -iei. / et. incertă].
4. [MDN '00] PLANETOLOGIE s. f. ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților lor. (< fr. planétologie)
5. [DETS] PLANETO- „planetă, planetar”. ◊ gr. planetes „rătăcitor, călător” > fr. planéto-, germ. id., engl. id. > rom. planeto-. □ ~id (v. -id), s. m., planetă mică din sistemul solar; sin. asteroid; ~logie (v. -logie1), s. f., ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților lor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL