1. [DEX '09] PITPALACĂ, pitpalace, s. f. (Rar) Femela pitpalacului. ♦ Fig. Femeie flecară, guralivă. – Din pitpalac.
2. [MDA2] pitpalacă sf [At: KLEIN, D. 399 / V: căpălagă, pârp~, pârpăl~, pârpăl~, pâtp~, pâtpăl~, pâtpâdac, pâtpâl~, (înv) ~lică, ~lugă, (reg) pârp~, pârpăl~, pârpălagă, pât~, pâtpăl~, pâtpâda~, pâtpâl~, ~păl~, ~pălagă, ~pida~, piepta~, pieptălagă, pipăl~, pipălagă, pipăloagă[1], pipârlagă, pipirică, pipol~, pita~, pităl~, pirp~, pirpăl~, tapta~, taptalagă, tăptalagă, tăptăl~, tăptălagă, tepta~, teptăl~, tieptălagă, tipalagă, tipălagă, tiptăl~, tiptileagă, tiptoloa~, tuptilea~, tuptileagă / Pl: ~ace și (reg) ~lăci / E: pitpalac + -ă] 1 Femelă a pitpalacului (2) Si: (reg) pitpălăciță, pitpălăcoaie. 2 (Pop) Femeie limbută. 3 (Orn; reg) Potârniche (Perdix perdix). 4 (Reg; art) Dans popular asemănător cu căzăceasca. 5 (Reg; art) Melodie după care se execută acest dans.
3. [DEX '98] PITPALACĂ, pitpalace, s. f. Femela pitpalacului. ♦ Fig. Femeie flecară, guralivă. – Pitpalac + suf. -ă.
4. [DLRLC] PITPALACĂ, pitpalace, s. f. 1. Femeiușcă pitpalacului. (Atestat în forma pitpălacă) Pitpălaca a scos puișorii ei în holdă. ȚICHINDEAL, la CADE. 2. Fig. Femeie flecară, limbută. O cotoroanță și-o pitpalacă. DELAVRANCEA, la CADE. – Variantă: pitpălacă s. f.
5. [MDA2] pârpalacă sf vz pitpalacă
6. [MDA2] pârpălacă sf vz pitpalacă
7. [MDA2] pârpălagă sf vz pitpalacă
8. [MDA2] pâtpalacă sf vz pitpalacă
9. [MDA2] pâtpălacă sf vz pitpalacă
10. [MDA2] pâtpâdacă sf vz pitpalacă
11. [MDA2] pâtpâlacă sf vz pitpalacă
12. [MDA2] pieptalacă sf vz pitpalacă[1]
13. [MDA2] pieptălacă[1] sf vz pitpalacă
14. [MDA2] pipalacă[1] sf vz pitpalacă
15. [MDA2] pipălacă sf vz pitpalacă
16. [MDA2] pipăloacă[1] sf vz pitpalacă
17. [MDA2] pipârlagă sf vz pitpalacă
18. [MDA2] pipirică sf vz pitpalacă
19. [MDA2] pipolacă sf vz pitpalacă
20. [MDA2] piptalacă[1] sf vz pitpalacă
21. [MDA2] pirpalacă sf vz pitpalacă
22. [MDA2] pirpălacă sf vz pitpalacă
23. [MDA2] pitălacă sf vz pitpalacă
24. [MDA2] pitpalică sf vz pitpalacă
25. [MDA2] pitpalugă sf vz pitpalacă
26. [MDA2] pitpălacă sf vz pitpalacă
27. [MDA2] pitpălagă sf vz pitpalacă
28. [MDA2] pitpidacă sf vz pitpalacă
29. [MDA2] taptalacă sf vz pitpalacă
30. [MDA2] taptalagă sf vz pitpalacă
31. [MDA2] tatalagă sf vz pitpalacă
32. [MDA2] tăptalagă sf vz pitpalacă
33. [MDA2] tăptălacă sf vz pitpalacă
34. [MDA2] tăptălagă sf vz pitpalacă
35. [MDA2] teptalacă sf vz pitpalacă
36. [MDA2] teptălacă sf vz pitpalacă
37. [MDA2] tieptălacă sf vz pitpalacă
38. [MDA2] tieptălagă sf vz pitpalacă
39. [MDA2] tipalagă sf vz pitpalacă
40. [MDA2] tipălagă sf vz pitpalacă
41. [MDA2] tiptileagă sf vz pitpalacă
42. [MDA2] tiptoloacă sf vz pitpalacă
43. [MDA2] toptiloacă sf vz pitpalacă
44. [MDA2] tuptileacă sf vz pitpalacă
45. [MDA2] tuptileagă sf vz pitpalacă
46. [DLRLC] PITPĂLACĂ s. f. v. pitpalacă.
47. [DOOM 3] pitpalacă (rar) s. f., g.-d. art. pitpalacei; pl. pitpalace
48. [DOOM 2] pitpalacă (rar) s. f., g.-d. art. pitpalacei; pl. pitpalace
49. [DER] pitpalac interj. – Imită glasul prepeliței. – Var. pitpedeche, Mold. pătpăduchi. Megl. pătpălog. Creație expresivă. – Der. pitpalac, s. m. (prepeliță, Coturnix communis); pitpalacă, s. f. (femeiușca pitpalacului), cf. bg. pătpăduk (după Hiecle 133, originea ar fi rom.), bg. pitpălak (pare de origine rom., cf. Capidan, Raporturile, 217), alb. potpoljoškë, mag. pitypalatty (Gáldi, Dict., 181), gal. paspallás, port. paspalhão (J. M. Piel, R. de Portugal, XIV, 58-64).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL