1. [DEX '09] PISĂGI, pisăgesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A pisa. – Din pisa.
2. [MDA2] pisăgi vt [At: CARAGIALE, O. II, 88 / V: (rar) ~sogi / Pzi: ~gesc / E: pisa] (Fam) 1-7 A pisa (1-2, 5-7,12,14). 8 (Fig) A nimici. 9 (Fig) A învăța mult, repetând mereu Si: a buchisi, a toci.
3. [DEX '98] PISĂGI, pisăgesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A pisa. – Din pisa.
4. [DLRLC] PISĂGI, pisăgesc, vb. IV. Tranz. 1. A pisa (1). Se aud în salon bufnituri înfundate, parc-ar pisăgi cineva ceva pe o masă. CARAGIALE, O. II 263. 2. A pisa (2). (Cu pronunțare regională) Moldovenii îi urmăreau și-i chisăgeau [pe turci], de nu mai știau pe unde se află. ISPIRESCU, la TDRG.
5. [Șăineanu, ed. VI] pisăgì v. 1. a pisa bine; 2. fam. a muia oasele cuiva. [Derivat analogic din pisà (cf. ciomăgì)].
6. [MDA2] pisogi v vz pisăgi
7. [CADE] ❍ CHISĂGI = PISĂGI.
8. [CADE] ❍ CHISOGI (-ogesc) vb. tr. Mold. (FURT.) – PISĂGI.
9. [Scriban] chesăgésc, V. pisăgesc.
10. [Scriban] pisăgésc v. tr. (d. pisez, format cam ca bătucesc, clipocesc). Sud. Sfărîm, făcăluesc, zdrobesc (cartof, fasole ș. a.) orĭ și „pisez mult timp”. Fig. Bat, trag o bătaĭe (în est chisolesc). Bat capu, plictisesc. – Forma chisăgesc orĭ chesăgesc (P. P. Sud), trag bătaĭe, n’are, probabil, nicĭ o legătură cu chesăgiŭ, cum crede Acat. În Ban. Trans. și pisăzez, pisezez.
11. [DOOM 3] pisăgi (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pisăgesc, 3 sg. pisăgește, imperf. 1 pisăgeam; conj. prez. 1 sg. să pisăgesc, 3 să pisăgească
12. [DOOM 2] pisăgi (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pisăgesc, imperf. 3 sg. pisăgea; conj. prez. 3 să pisăgească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL