1. [MDA2] pistrela vi [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 243v/28 / Pzi: ~lez / E: pistreală] (Îvr) A țâșni, împrăștiindu-se în toate părțile Si: a împroșca, (înv) a popistrela.
2. [Scriban] pistreléz v. intr. (sîrb. prestriliti, nsl. prestreliti, -ljati, pol. przestrzelač, -lič). Vechĭ. Arunc, scot (scînteĭ, foc ș. a.), scînteĭez, țîșnesc. – Și popistrelez (cu prep. slavă po).
3. [DER] pistrela (-lez, -at), vb. – A scînteia, a arde cu scîntei. Slov. prestriliti (Tiktin). – Der. pistrelătură, s. f. (scînteiere). Înv.
4. [DLRLV] PISTRELA vb. (Mold.) A împroșca, a mînji. Fața ta . . . cu foc pistrelează. DOSOFTEI, PS. De la cruce sărea pistrelînd scîntei. DOSOFTEI, VS. Ei au giunghiat un ied si cu sîngele au pistrelat haina lui losif. CRON SEC. XVIII, 27v; cf. CRON. 1707, 34v; CRON. 1732, 28v. Variante: pestrila (CRON. 1732, 28v). Etimologie; pistreală + suf. -a. Vezi și împistrela, pistrelătură. Cf. î m p i s t r e l a.
5. [DAR] pistrela, pistrelez, vb. I (înv.) a țâșni (împrăștiindu-se în toate părțile), a împroșca, a popistrela.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL